FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Nu-mi mai recunosc kățaua !
Text postat de Vasile Hurmuzache
Două versuri, în stih, taică, să-ți arăt cât de balșoi
Și de harașo stai ciuci, pe-o movilă de gunoi
Cu limbarița stricată; pe din dos te ia urgia,
Admirându-te la lună, gânditoare-o Hamangia.
Înghețați țurțuri ți-atârnă și, tu, latri ca kățaua
Când dulăii o așteaptă să îi dea în dar halvaua…
Latri atâta de urât că, de frică, fuge lanțu’…
Sari în ulită; de frică, se astupă, singur, șanțu’.
Și tufișul, din… mândrie, atunci când îi faci onorul,
Numai ca să nu te superi, îți ridică el piciorul…
Cu o tinichea de coadă, oricât ai fugi de iute,
Nu-i privată să nu cadă, să se-astupe; și tot pute!
Cică muști amarnic rău, dar văzui, cam din viteză,
Că la bot albita-i rău și cam clănțăni din proteză…
Papi acasă numai griș, și sunt tare curios,
Dacă eu mă dau la tine, ai curaj să muști din os?
Te-am mințit – că latri tu, crezi că se ascunde luna
Și se pitulează-n frunze, în toți merii, verde, pruna
Și că distilează vodka chiar pe creangă corcodușii
Și o beau , la rădăcină, ca la țâța vacii, rușii?
Dacă vrei să fii vitează, spune-le să te hrănească
Cu fripturi de boul bălții și cu suc de rostopască…

Pentru vorbele aceste să nu latri prea urât,
Nu mușca, că-s’ ciolănos, și-ți rămân pe veci în gât1
Nu te scapă de edem, hingherii, veterinarii,
Nici măcar Descarcerarea, nici cu ranga, nici cu parii
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE