PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Nimic afară Text postat de Vasile Hurmuzache Voiam să fiu doar aer pe cioc de ciocârlie, Să mă prefac în mir în înălţimi de slavă. Dar bolta însorită, ce pare aurie, De stele căzătoare şi noapte e bolnavă. Voiam să fiu doar aer pe buza unui flaut, Să mă prefac în mir, alunecând uşor În raza de lumină pe mine să mă caut Şi să răsar din cântec cu aripi de cocor. Voiam să fiu doar aer în spuma unui val, Să mă izbesc de stâncă, să ies în alt destin, Să-ncalec , din furtună, pe coama unui cal Ce n-a mâncat din iesle jăratic clandestin. Voiam să fiu doar aer, în geometrii ascunse O formă şi o sumă, aşa, ca un fior. Să mă-ntâlnesc cu mine în taine nepătrunse Şi în îmbrăţişare să fiu nemuritor. Voiam să fiu doar aer în cupa unui crin, Sub aripa de fluturi, pe un cântar de rouă Pe care se răsfrânge albastră, în senin, Nemărginirea vieţii şi-a morţii, pe dindouă. Şi am rămas cu setea pe nişte scări de fum, Nu este înainte, nu este înapoi Şi, totuşi, sunt eu însumi, şi, totuşi, sunt pe drum, Nu e nimic afară, Lumina e în noi… Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   D-le Bordaş, nu închid niciodată caseta comentariilor, pentru a permite oricui să-şi exprime liber opniile; că pentru asta postez aici. Cât ar fi critica de negativă ori subiectivă, când este exprimată civilizat, fără rea credinţă, fără insulte şi calomnii, nu ma supăr pe nimeni. Abia critica laudativă mă pune serios pe gânduri… Stiţi prea bine că explicitarea unei poezii este imposibilă fără a o aduce undeva în marginea derizoriului. Aţi pus în discuţie , la modul cel mai ironic, folosirea sintagmei ,,jăratic clandestin”. V-aţi grăbit, stimate domn: Aluzie la mârţoaga lui Harap Alb care, după ce a mâncat din tavă jăratic s-a scuturat şi a devenit un cal zburător servind necondiţionat unui stăpân bun, în slujba unui ţel nobil. Prin antiteză, cei trei cai zburători ai ultimilor trei îngeri din Apocalipsa lui Ioan, trimişi pentru distrugerea omenirii, hrăniţi, culmea, cu jăratic de sub tronul lui D-zeu, care afirmă despre sine că este ,,Lumină şi Iubire”. .. ,,Iar pe cel din urmă, cel galben, sta călare Moartea”… Stiţi foare bine că am fost în permanenţă hărţuit de catre 2-3 domni. Şi i-aş fi ignorat cu desăvârşire dacă unul dintre ei nu şi-ar fi permis să-mi atace în mod bestial familia. Şi asta nu i-o voi ierta niciodată! În rest, nu mă iau de nimeni ca boala de om sănătos. Timpul este foarte relativ, d-le Bordaş. În anul care s-a încheiat, am reuşit să scriu un roman destul de consistent şi câteva cicluri de poezii tematice, din care, evident, nu am postat nimic aici.Tot din motive evidente. Vă înşelaţi amarnic dacă vă închipuiţi că ,,jucărelele “ cu care mă distrez cu anumiţi domni m-ar reprezenta câtuşi de puţin. Le scriu aşa cum prăjesc alţii mititeii… Mulţumesc pentru trecere şi semn.   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2013-01-20 02:08:07               Domnule Hurmuzache, aveţi cîteva scăpări de ritm şi de metrică supărătoare. Puţine, e adevărat. Iar n-a mâncat din iesle jăratic clandestin... O fi jăraticul clandestin? O fi consumarea lui clandestină? Geometrii se desparte ge-o-me-trii. Acolo e o silabă în plus. Spuneam într-un comentariu anterior că ar trebui să renunţaţi la fabule şi la pamflete. Spre binele domniei voastre. Şi al Europeei, de ce nu...   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2013-01-19 15:11:42	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE