FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Chestie de vocație
Text postat de Gheorghe Rechesan
-Cum e vremea pe-afară, ninge, plouă? întrebă căscînd prelung, Băsilă, președintele Blachiei și a tuturor blachioților dintre fruntariile țării și din afară, pînă hăt departe unde-a înțărcat mutu iapa și-a zis scaraoțchi sara bună.
De la picioarele patului uriaș, de putea să doarmă de-a latul lui un pluton de dorobanți cu tot cu sînețe și ranițe, cu polog din brocart naramziu deasupra, îi răspunse un ins scundac, chelbos și îndesat:
-Nici prea-prea nici foarte foarte, înălțimea-voastră!
Autocratul se ridică în capul oaselor, căscă încă o dată și se miră:
-Tu ești, mă postelnice?
-Eu, prealuminate....vremea e schimbătoare, cam frig și-nourat... deh, vine acușica iarna!
-Hă-hă-hă, păi tu nu știi că iarna nu-i ca vara...
-Și nici toamna ca primăvara, șefu'...
-Bravo, mă, văd c-ai conspectat temeinic din tezele mele, capitolul influența fenomenelor meteo asupra perioadelor preelectorale și postcoitale!
-...postcoitale, măria-ta?
-Da, mă, după ce-i aburești pă bizonii votanți, după alegeri le-o tragi în dos...hă-hă-hă. ce-mi mai plac bancurile mele!
-Îs reușite, cele mai reușite, preamărite!
-Cum ai dormit, măi, Bocilă?
-Bine, stăpîne, fără griji....să v-aduc mapa?
-Cine crezi că-s io, măi piticanie?
Mărunțelul tropăi îngrijorat:
-Cum cine sunteți? Cel mai providențial om politic al Blachiei, factor de coeziune în regiune, pilon de stabilitate euroatlantică, cel mai cel...
-Nu fi tîmpit...am vrut să zic cine crezi că-s, robocap,supărmen, justițiarul-justițiarilor?
-Da, șefu, sunteți...
-Nu, mă, sunt și io om ca toți oamenii, cum crezi că pot rezolva probleme importante de stat, așa pe nemîncate?
-Mă iertați, fug acuma să v-aduc micu' dejun...ce doriți să serviți: petit-dejeuner sclifosit, brekfăst, continental sau...
-Adă-mi micu' dejun al campionilor călători da' vezi să fie de zece ani, cu patru cuburi de gheață ca de-obicei!
Bătu din palme și îndată pe ușă intră un valet îmbrăcat marinărește cu o tavă pe care purta cu dexteritate diverse sortimente de sticle pline cu wisky scump.
Postelnicul luă tava, apoi îi întinse președintelui halatul, îi puse papucii în picioare, iar după ce acesta se tolăni într-un fotoliu larg din pluș, cu brațe și herb aurit pe spetează, îi umplu un pahar cu licoare, aruncă gheață și i-l întinse. Băsilă bău setos, rîgîi și se scărpină în dos, sub pijamaua dungată.
-Să-ți fie de bine, măria-ta...putem trece la treabă?
Se ploconi și-i întinse o mapă legată în marochin oranj.
-Fă-mi un rezumat, corespondența externă întîi! spuse Băsilă turnîndu-și singur încă o porție de băutură.
-Aveți o invitație la nuntă, luna ce vine, în Fluxenburg din partea marelui duce...
-Iar se-nsoară, ăsta...cîte neveste o avut pînă acuma, cinci?
-Șase, preamărite, l-a egalat pe Henric al VIII-lea...o să-i transmit casă de marmoră, ca de obicei...
-Altceva....tăieri de moț, discursuri, dezveliri de statui, sfințiri de cruci?
-O scrisoare din partea serenisimului don Baruel Manoso, venită prin curier diplomatic...
-Ai deschis-o, citește...
-Vă mulțumește pentru bateria de fetească regală...cică să-i mai trimiteți un vagon, că-i face bine la ulcer...
-Vorbește cu marele medelnicer...da' să adauge apă că fuse un an secetos!
-Am înțeles...v-a sunat doamna Marjelika Erkăl, pe la opt, dar n-am vrut să vă deranjez din somn...i-am spus să revină că sunteți la budă!
-Ce vroia Mărgelica? Strașnică muiere, bea cot la cot cu bărbații, ca un husar prusac și nu se cherchelește!
-Nimic deosebit, întreba numai să se afle în treabă, de sănătate, v-a transmis pă limba ei, " Scheiße Sporn" [1] sau cam așa ceva...după prînz aveți programată o conferință de presă!
-De ce?
-De presă, cu ziariștii...ei întreabă, ei răspund...
-Nu, mă, de ce fac conferința?
-Conflictul de la frontiera bulgară!
-Ahaaa...vulgară mă, nu bulgară!
-Aș-am zis și io, multînțelepte...da' am un abces la măseaua de minte și ies consoanele șuierate...
-Să te duci la șpițeru' palatului să ți-o scoată, e pericol să ți se urce puroiul la mansardă și unde mai găsesc un postelnic destoinic ca tine!
-Mulțumesc, măria-ta...să continui?
Băsilă privește visător pe fereastră:
-Am pățit eu odată pe cînd eram vice-amiral că mi se umflase falca cît un ou de ștruț...navigam în cabotaj pe lîngă coasta libiană și ni se terminaseră proviziile de rom, visichi și pălincă...a trebuit să mă dezinfectez cu niște rachiu de curmale și smochine, o poșircă dulce și grețoasă...de atunci nu-i înghit pe harapi!
-Ați fost dintotdeauna, de cînd s-au inventat apa, bărcile și meseria asta, primul navigator al țării...
-Normal....eheee, ce vremuri... cînd ajungeam io în port la Stambul, cu cascheta ornată cu ancore împinsă pe ceafă, pocneau sticlele de șampanie ca balimezurile lui Soliman-pașa la Podu' Nalt...ce viață domle...o cadînă mă costa cît o pereche de blugi levi's contrafăcuți, un chef la caravanserai pînă-n ziuă, cu batali fripți, lăutari, dans din buric și tot ce trebe, cît un ceas de mînă...altfel, prin țară ce mai e nou?
-Nimic, șefu, să trăiți bine și noi pe lîngă luminăția-voastră, toate bune și frumoase...
-Mă, tu-mi ascunzi ceva...
-Bontu și-a lu' K.K. Rău pun iarăși de o lovitură de stat...acuma vor să mobilizeze sanchilotele toate, de pe autostrăzi și parcări de tiruri și să asalteze palatu' cu loaze și lozinci, sloganul lor îi:”blachioți din tăte zările, uniți-vă”!
Băsilă hohoti cu poftă:
-Lasă-i, mă, să conspire și să transpire cît vor...tre' să aibe și ei o ocupație, c-altfel le mucegăiește neuronu'...la urmă oricum îi fac sită, îi trec prin ciur și prin dîrmon ca pe chisăliță, oricît se ștrofoacă ei s-adune lefegii arnăuți ori moldovani!
-Așa-i șefu...îi ciuruiți ca la carte, cum merită...că veni vorba de armie, îs nemulțumite cătanele că-i solda mică și se zvonește prin tîrg c-o puneți pe doamna Urdă mare hatman peste roșiori și călărașii cu schimbul....
-Pe cine...pe Lenuța? Hă-hă-hă, să știi că nici nu-i o idee rea, ar face față și se pricepe la armăsari...
-Așa-i șefu, ce, Ioana D'Arc nu era muiere și de aia tot s-a urcat înzăuată pe cal?
-Facem, postelnice, și armie de amazoance dacă-i musai...adevăru' e c-aș arde bucuros o fecioară-două-trei între două campanii!
-Nu se poate, măria-ta, ne-ar sări toată Europa în cap...nici inchiziția nu se mai joacă cu focu' în secolu' douăș' unu!
-Așa-i mă...alte bîrfe, zvonuri, stenograme, ceva...
-În față la Casinou, a ieșit din valuri o sirenă...era blondă, privea sașie, avea solzii roșii și urla în rusește: масла, дайте мне масло, в противном случае вы сожгли чемодан!" [2]
-Nu pune și tu botu' la toate scenariile...poate turna nea Sergiu Colonescu un film s.f. pe litoral!
-S-ar putea.... că atunci cînd a venit presa și au vrut să pună scafandrii laba pe ea, s-a dat la fund. Mă gîndesc și io că dacă avea o propunere serioasă de afaceri sărea cu dreptu'! Cu conferința de presă ce facem, prealimbute?
-Dă-i în mă-sa de găozari și țigănci împuțite!
-Am înțeles, o contramandez pe luna viitoare...da' la prînzul cu oamenii de afaceri străini și băieții deștepți tre' să participați, am încasat deja comisioanele, nu se face...
-Bine, mă, am să mă duc...vezi să aibe-n meniu și niște moare de varză, am o greață la lingurică... Acu trimite-mi-l pe zvonilă, urechistul meu șef!
Bocilă închise mapa, se ploconi pînă la dușumea, atingînd covorul cu fruntea și ieși de-a-ndoaselea salutînd din mers.
Băsilă își scoase pijamaua albă cu dungi bleumarin, admirîndu-și bustul păros,picioarele strîmbe și subțiri într-o oglindă cît statul de om, apoi îmbrăcă un trening portocaliu și-și turnă încă o porție mare de wisky.
După ce ciocăni și auzi strigătul "intră, bă", în dormitor se strecură Dever Voinilă, un ins tinerel, brunet, cu părul cîrlionțat și barbișon negru.
-Ce mai faci, măi Voinilă?
-Bine, dom' președinte, v-am pregătit o analiză minuțioasă privind previziunile pentru campania electorală...
-Lasă prostiile, cum stăm?
-Nașpa de tot, șefu, partidu' e-n cădere accelerată, dosare cu ghiotura, sondajele te-arată în picaj, fondurile nu-s mai ce-au fost acu' patru ani...
-Imaginea mea?
-Așa-și-așa... părerea mea e că trebuie făcută o cotitură radicală!
-Să dizolv marele divan al țării, să ridic încă două poduri și trei stadioane, s-asfaltez doi kilometri jumate spre Viena, Peking, Paris, Capetown, să mulg oile-n strungă, să dau cetățenie blahă uzilor, găgăuzilor și kurzilor,să-mi comand o perucă nouă, ce să fac?
-Fleacuri, șefu, ar trebui ceva de suprafață...io aș lua exemplu de la marele vecin de la răsărit...
-Ai înnebunit, mă Voinilă, e ca și cînd m-aș pieptăna cu cărare pe stînga după ce toată viața am avut pe centru-dreapta...nu pot, măi și gata!
-Țaru' Vladimir Putinici cum poate să se dea alb, după ce toată tinerețea a cîntat din balalaică de i s-a înroșit mecla ca sfecla?
-Și cum, să-l imit?
-Repet, ar trebui să vă reinventați...se bătu Volodea ăla cu un tigru siberian cît un vițel, se bătu...ce, e mare lucru să aranjăm să îmbrăcați costum de scafandru, să harponați și dumneavoastră unu-doi rechini, ori barem un cîine-de-mare?
-E-o idee, știi că ai imaginație, bre..da' la fondu' problemei nu lucrăm nimic?
-Am putea, șefu' să schimbăm forma de guvernare....
-Să facem iară monarhie? Nu ține, mă, că trăiește încă moș Mișu!
-Monarhie e prea puțin...eu zic să întemeiați al treilea țarat al Asăneștilor...blachii au avut mereu vocație imperială, de cuceritori și exploratori de noi spații...ați da lovitura și s-ar instaura în fine și-n Balcani, pe vecie, pax europeica...
-Ai dreptate, mă, e chestie de vocație...știi ce? Cheamă istoricii, să-mi găsească ceva de genealogie și ceva descendență pe tron, pe-acolo...
-V-au găsit deja, șefu: sunteți strănepot de soră al socrului lui Ioniță Caloian...schimbăm și denumirea țării? Io zic că Asoromia ar suna mișto, mult mai bine decît Blachia Mare!
-Da, mă e-n regulă, ocupă-te de toate...cum ziceai, e-o chestie de vocație!

* [1]: defecare spornică (germ. aprox.)
** [2]: petrol, dați-mi petrol, că altfel v-ați dat foc la valiză (rus., tot aprox.)

N.A. Acest text este un pamflet, orice asemănare cu persoane vii, moarte și foarte moarte devine absolut întîmplătoare.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Mi-a plăcut povestea "Fără întoarcere" o spun aici întrucât acolo ați blocat posibilitatea de a posta comentarii. Pe de altă parte, găsesc similitudini (mai bine spus complementaritate, ca să evit interpretări greșite) cu textul "La revoluție" postat de Dragoș Tudose. Într-un sens bun...  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-10-28 10:21:11
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Gheorghe Recheșan, rămâi așa, plictisit, cum ziseși
că ești. Dacă vei rămâne așa definitiv, nu voi avea nici eu încotro...
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-28 06:52:59
         
 
  și eu am obosit domnule Kosta, da' mai mult îs plictisit, fiindcă am orgoliul sau obsesia că aș putea deplasa barem un cm conștiința celor care-mi sunt colegi de cenaclu virtual(e drept aici nu-i adun pe toți, nu toți afeleii, lăzăricii și pricolicii cu nume de plantă, ori oalele sfinte reciclate-n formatori de opinie, ăștia-s irecuperabili, o țin gaia-mațu pînă cînd înghit cîrnațu, iar după aceea-și găsesc alt dos de adulat)Poate trase pe hîrtie și aruncate în lumea largă astfel de compuneri ce provoacă rîsul și cauterizează ar fi folositoare...  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-10-26 11:31:13
         
 
  vivandierei, scuze de tastare neindemanatica.  
Postat de catre sters sters la data de 2012-10-26 08:52:32
         
 
  Am obosit sa tot repet despre talentul autentic cu care va pritociti scrierile, maestre Rachesan. Faptul brut ca inca mai putem rade cand totul e asa de evident, e de bine. Si eu, care ma gandisem azi dimineata sa scriu o ampla diatriba, la modul cel mai serios si incrancenat, m-am inmuiat citind acestea de mai sus, zicandu-mi ca nu merita. Aceste dihanii care se intituleaza cu de la sine voie, aiurea si obraznici, aparatorii destinelor intregii Europe, sunt de fapt la fel cu ipochimenii descrisi de domnia-ta in aceste pagini de mare isprava, la fel de strambi, la fel de rau-intentionati, la fel de neghiobi in a-si inchipui ca lumea se invarte dupa degetul lor mijlociu ridicat in sus in semn de salut manelist. Nu, inca mai sper ca nu, inca mai cred ca Dumnezeu se va plictisi intr-o buna zi de ei si-i va tranti cu nasul in tarana istoriei, dupa cum merita. Sper ca Europa nu va fi, Doamne-fereste, pepeista, dupa chipul si asemanarea Barosului, a madamei Merkălă, a vivadierei reading sau a altora ca ei. Care au invatat temeinic lectia auto-surghiunitilor cersetori de pe la noi, si anume ca se poate si fara respectarea legii, sau, mai ales ca se poate numai nerespectand legea, amestecandu-te grosolan in trebile altora. Ciordind fara sfiala vointa a sapte-opt milioane, cu aerul ca, poa' sa fie si saptezeci de milioane, daca interesul nostru o cere va fi cum vrem noi. Asta cu barosul mie mi se pare ca ar avea si un nume predestinat, cu fata aia umflata a lui si cu aerul ca el ar fi barosul care v-o...face si care va... rezolva pe toti! Exact atitudinea celui asa de bine descris, prin propriile sale fapte, in textul dumneavoastra. Dar n-am mai scris si bine am facut. Hai sa radem, chiar manzeste, fiinca moartea ne pandeste. S-auzim de chestii fine, ca de grosolanii...suntem satui! KV  
Postat de catre sters sters la data de 2012-10-26 08:45:20
         
 
  sile, ești ofticat mai tot timpul și fără haz;poate în străfundul ființei tale caraghioase ești un om bun, un soț exemplar, un tată iubitor și devotat, dar tre să recunoști. cu scrisul n-ai nicio legătură, mîzgălești și-atît. în plus mă plictisești teribil.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-10-25 23:19:08
         
 
  Reche, tu știi că mie nu-mi prea place din ce-mi propui decât să toc varza mărunțel de tot, pentru călit sau părpălit și s-o asezonez cu o legătură de patrunjel vestejit la umbră...  
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-25 20:42:35
         
 
  hurmuzache, aberezi, n-am niciun păcat vis/a/vis de tine, decît că ți-am acordat o atenție invers proporțională cu ” trupu” literar. recunosc, o vreme a fost amuzant, dar începi să mă plicitsești...de ce nu faci ceva util? să răsădești un pom, să uzi o floare, să tai felii de morcov și gulie pt ciorbă?  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-10-25 20:16:11
         
 
  Din cauza acestui pamflet multe din vechile păcate vi se vor ierta din parte-mi...
Ați mărit miza, a crescut potul, sunt nevoit să recunosc că l-am citit cu plăcere...
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-25 19:40:33
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23773
Comentarii: 120431
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE