PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Hulubache visează Text postat de Gheorghe Rechesan Cînd se deşteptă între aşternuturile soioase, umezite de sudoarea unui somn agitat, scrisese pînă tîrziu în noapte, şi îşi rezemă tălpile goale de podea, Hulubache se trezi pe o pajişte luminoasă cu iarba bleu-crud sclipind de rouă, împestriţată de floricele multicolore şi steluţe pitice, aurii. Îşi frecă pleopele umflate de blefarită, hîrîi din gîtlej şi lansă un scuipat vîscos în direcţia sud-sud-vest. " Ce mama mă-sii am păţit? Rachiu de drojdie n-am băut de-o săptămînă, tensiunea arterială mi-e între limite normale, pastile nu iau, iarba-poeţilor n-o fumez, atunci..." Dintr-o tufă de scaieţi ornaţi cu inflorescenţe roz şi mov, o stăncuţă cîrîi inteligibil: " Eşti în rai, eşti în edenul liric mult visat!" Se aplecă spre iarba înrourată, căutînd cu deştele o pietricică sau o crenguţă s-o azvîrle spre pasăre, dar ea chicoti şi repetă: " Eşti în rai, acuşica vine corbu lu' nea Poe şi te pune la treabă! Aicea toate paserile scriu versuri, numai în iad se compune proză" Hulubache îşi pipăi braţele, umerii şi răsuflă uşurat. Nu-i crescuseră nici aripi nici largi ţoale din pene. O luă cătinel pe pajişte şi ajunse repede dinaintea unui chioşc făurit din bare de alamă şi tablă zincată. Înăuntru, zburătoare de toate soiurile şi mărimile: mierle zvăpăiate, cocostîrci, grauri, scatii, piţigoi şi vrăbii, prepeliţe dolofane, ciocîrlani, privighetori, ba chiar şi doi-trei ereţi cu pliscuri înconvoiate ameninţător care piuiau, fluierau şi cîrîiau de-a valma. Zăpăcit de zarva lor, vru să se întoarcă spre pat, în odaia lui cunoscută, mă rog într-un loc care să-i dea siguranţă, cînd din colivie ieşi o femeie între două vîrste, corpolentă, cu un coc desuet de culoarea tizicului, cu bustul umflat, lăbărţat ca al unei dropii obeze şi o mustăcioară negricioasă deasupra buzei superioare,ce mai, leit doamna Turpea, profa lui de română din gimnazială. " Unde fugi, elev Hulubache?" îl interpelă tipa. " Săru-mîna, tovarăşa, niciunde... adică mă reped pînă acasă fiindcă am uitat caietul de teme!" bîigui el. " Relax, chiulangiule, n-am catalogul la mine...te las doar să-mi reciţi o poezie şi-ţi dau diploma de bac!" " O poezie? Da' eu nu ştiu, n-am aptitudini de recitator..." " Minţi, Vasiok, ştiu io că dormi cu Mihai Eminescu sub pernă...credeai că nu te văd cum, în timpul orelor în loc să fi atent, mîzgăleai strofşoare despre fîntîni, îngeri, cireşi în floare....hai, nu te fandosi atîta, dă-i drumu'!" " Nu pot, vă jur, nu-i muza cu mine!" "Azi eu sunt muza ta, ce mai stai, recită sau te umplu de cucuie!", se răsti madam Turpea şi pe loc îşi înălţă braţele care i se acoperită instantaneu cu pene alb-negre, iar profilul i se lungi, luînd forma unui cioc de barză. Omul se scărpină la ceafă, apoi tuşi încurcat, respiră adînc şi rosti încetişor: " Somnoroase păsărele Prin bordeluri se adună Se ascund pe sub tejghele Noaptea-i bună.... Doar sifoanele suspină Chiar şi Jeep-ul negru tace Dorm şi gaborii-n grădină Dorm sub salcie Trece razia-n hîrtoape Încărcată, carne duce Fie-ţi peştişorii-aproape Noaptea, dulce... Peste tufe, răgălie Se ridică falnic far Visu' meu de armonie Sunt artist cu-abecedar" " Nesimţitule, clămpăni barza, plagiezi, epigonule? Spune una originală, sau te rup în bucăţi cu ciocul, ca pe un broscoi!" Hulubache se chirci schiţînd un gest timid de apărare, apoi scoase din buzunarele pijamalei un sul de hîrtie igineică roz, îl desfăşură şi reluă actul artistic, de data asta cu o voce emfatică şi sonorităţi de clopot dogit: Argint topit. Focoase rapsodii Răţuşte triste-n vîrfuri de ţepuşă Sărutul mîndrei mă încîntă. Uşă ce îmi deschide iară, coapte erezii Petale-n stih înalt. Pe veresie Cu gura, urme fac pe un copan Cu trilul trist te regăsesc. În vie Tu, muza mea, cu glas de ciocîrlan! Sub smalţ de alabastru colo-n baie Cînd deodorantul aspru se sfărîmă De inspiraţii ude împlu a mea mînă Şi geniu' cald m-atinge drept la..." " User Hulubache, croncăni din tării o umbră deasă cu aripile cît caroseria unui moskvici, aicea-i rai, nu şantan!" " Hai, elev Hulubache, clămpăni barza, e atît de greu să găseşti o rimă la B-A-I-E? Straie, copaie, şiroaie, noroaie, pîrnaie, pîraie, şuvoaie " Destul, dragă Ortansa, spuse corbul răguşit de indignare, oi fi eu tolerant, da' nici aşa, să mă sfideze aliterar, îl invalidez!" Un vînt fierbinte îl plesni pe Hulubache peste obraz. Simţi că se coboară cu viteză sub podea, umerii îl furnicau arşi, iar ochii îl usturau sub strălucirea flăcărilor. O bardă uriaşă de foc îi reteză braţele, picioarele, reducîndu-l la un gogoloi de osînză sfîrîind care pică, într-o rostogolire parcă fără sfîrşit, spre un şuvoi de metal topit. Madam Turpea, suplă, vioaie, întinerită subit sub penele unei privighetori sure, intonă cu glas limpede de mezzo-soprană: " E vineri iar, colind un trist oraş Ce voci impure, aspră tevatură Un fost poet în faşă-l văd, cu ură Cum se prăjeşte-n iad...ooo, biete hulubaş!" Din gura de iad iscată sub el se auzi hăulind o altă voce,tot femeiască, dar acrită de răutate: "Scoală-te, puturosule, tre' să meri la serviciu!" Hulubache deschise ochii, se frecă la pleoape, căscă prelung şi-i răspunse muierii îmbrăcate într-o cămaşă de noapte ponosită din stambă, o făptură uscată, cu pielea palidă, tăbăcită, gura pungită şi-un puf des şi negricios deasupra buzei de sus: " De-ai ghici tu, Ană, ce vis groaznic am avut!" " Du-te dracu' şi visele tale cu paţachine tinere şi ţîţoase, cu tot! Hai, scoală, că-i şase...şi vezi cînd te-ntorci de la slujbă să cumperi şi-un chil de varză, croampe şi macaroane la vrac, dacă vrei să prînzeşti ceva!" N.A. Acest text este un pamflet inspirat de veleităţile europeice. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Deduc din comentariu că nu ţi-au plăcut...Conform promisiunii făcute, îti voi posta foarte curînd altele,până te vei declara mulţumit. ,,Cu fiecare zi care trece, îmi merge din ce în ce mai bine, din toate punctele de vedere". După cum te exprimi, se pare că ţie nu...   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-22 18:34:02               hulubache, mare refulat mai eşti!Cu metoda Émile Coué ai încercat? Cică dă rezultate în cazuri de grande hystérie!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-10-22 09:31:26               ,,relaxare" şi ,,bunsimţ"   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-21 20:58:40               Reche, fiindcă e duminică, zi de odihnă şi rslaxare, m-am gândit să fac cuvenitele îndreptări la versurile tale jalnice incluse în mormanul ăsta de…deşeuri căruia i-ai pus un titlu total neadecvat. Îţi sugerez să-l numeşti ,,papagalul vorbitor”.Sună mai interesant şi ar fi mai apropiat de conţinutul textului… ,,Somnoroase jagardele Lângă Operă adună Din tomberoane, tinichele Noapte bună… Doar uegile suspină Chiar când mustăciosul tace Mestecând multă slănină Dormi, ptiu drace Trece împletind cărarea Încotro oare se duce? Fie-ţi Bega pe aproape Noapte dulce Peste munţi de sticle goale Se aşează drept catarg Lălăind că-i coate goale Şi artist cu gâtul larg” * ,,Bunsimtţ topit.Soioase rapsodii. Doar lilieci stau atârnaţi de uşă. Spre ei se umflă, ambalat, în guşă Şi-i curg ca apa multele prostii. Baraj să-i fac pe veresie, Să-i fac o baltă prin dudău? Prezintă nişte lacrimi veselie, Pe cucuruz se-agită ciocălău. În noaptea neagră, ca pisica scurmă, Şi-a pregătit un loc de uşurare… Şi munţi de…inspiraţii laşi în urmă, Şi faci din ei altar de închinare.” * ,,Duminică-i şi am ieşit pe poartă, Îl caut pe Poetul în natură Să-i dau vreo zece mititei cu zgură Şi-un ţap viril de bere, pentru Muza moartă!” Dacă nu eşti mulţumit, nu te sfii, anunţă-mă, mă voi strădui să le aduc mai pe gustul tău, Ce nu fac eu pentru tine şi linştea ta!...   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-21 16:49:18               ,,eşti" şi ,,mulţime;   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-21 11:41:54               dom'le, ce mulţi d-zei are site-ul ăsta! şi toţi au o multţme de stele la îndemână... probabil acesta este motivul real al expansiunii Universului... oare ce-o gândi Primul despre chestia asta?! D-le Tenenhaus, sunteţi mult prea modest pentru un Creator. Vă rog respectuos să mai puneţi din când în când câte o steluţă pe cerul privat al pretenarului meu, că prea e întunecat şi ziua... Si, nu uitaţi, ,, prietenii îmi spun Mişa"...   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-20 19:51:19               din toată bolboroseaka, mi-a plăcut cel mai mult sinceritatea cu care afirmi că eăti ,,artist cu-abecedar ".când iî termini de studiat, continuăm...   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-19 23:29:28               Stelele nu sunt puse de mine, am acest drept dar nu-l uzez niciodată.   Postat de catre Luchi Tenenhaus la data de 2012-10-19 21:13:02               " Relax, ciulangiule, n-am catalogul la mine...te las doar să-mi reciţi o poezie şi-ţi dau diploma de bac!" Fiind un pamflet, nu-mi dau seama dacă ai vrut să scrii ciulangiule sau a scăpat un h. Azi sunt chitit pe corecturi dactilo.   Postat de catre Luchi Tenenhaus la data de 2012-10-19 21:07:52	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE