FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Faptele și gîndurile lui Ambrazură
Text postat de latunski criticul
(continuare)

6. Ambrazură și ursitoarele

1. (!) Pe Mama Leone și pe Maica Tereza, oare nu sînt eu fiul Prezbiterei, născută în zodia Fecioarei? Oare nu m-a lepădat ea la Maternitatea din B…, pe cînd asistenta Medicului de Specialitate îmi schimba scutecele? Oare gestul ei poate fi motivat numai prin faptul eram fiul nelegitim al Subalternului? Oare nu este știut de milenii că toate femeile, în afară de mama mea naturală (și cea adoptivă, desigur), se înfruptă din cele lumești, păcătuiesc și cercetează în toate zilele, iar apoi cred și fac penitențe, țin posturi și mucăresc lumînări?
2. Iar la trei zile după ce mama mea naturală a plecat să-și cumpere țigări de la boutiqul opus Maternității și nu s-a mai întors niciodată, au apărut în jurul pătuțului meu trei femei. Și ele erau așa ca niște aburi, umbre sau fantome, doar că două erau mai grase și una mai slabă.
3. Iar prima a zis că este asistenta Familiei de Medici (Asclepios și Igeea Popescu); și că nu ea a completat trimiterea la Maternitate, nicidecum să o fi semnat medicii de familie, Igeea sau Asclepios. Privind prin această prismă neșlefuită, zicea ea, eu nici nu m-am născut, sau mai precis nici nu ar fi trebuit să mă nasc. În final a zis că, dacă m-am născut, totuși trăiesc. Și ea era cea slabă.
4. A doua, care zicea că este de la „Leagăn” (ah, ce cuvînt frumos pentru mine), mi-a ținut un spici despre responsabilitate, mame naturale, mame inseminate, mame purtătoare și mame avortone. A plecat să se consulte cu factorii ei de decizie, a revenit, iar a plecat - ce femeie energică ! (îmi părea rău că nu m-am născut mai devreme) - mi-a urat să am o copilărie
fericită, ceea ce s-a și întîmplat. Și ea era grasă și frumoasă.
5. Iar a treia era tot grasă, dar distinsă și intelectuală. Se citea pe fața ei că absolvise o facultate particulară și cu sacrificii morale și materiale „a prins” un post la Protecția Copilului. Ea vorbea despre tatăl meu natural, despre Pater Intempestivus și Padre Parcimonicus, dar mai ales despre viitorul meu tată adoptiv.
6. Tare mîndru mai eram de cît eram băgat în seamă. La așa urări aș mai fi avut nevoie de doi analiști politici, un kremlinolog și o clarvăzătoare de serviciu - că să pot crește mare și cu funcții. Dar am făcut pe mine de emoție și iar a venit asistenta Medicului de Specialitate ca să-mi schimbe scutecele.
7. Și cîte aș fi dorit să le povestesc, dacă nu s-ar fi întîmplat acest
incident neplăcut!... Le-aș fi spus ce am simțit eu la început, cum am ieșit dintr-un tunel cu capul înainte și toate luminile erau stinse, cum mi-era o frică teribilă și țipam în draci și eram învelit cu ceva transparent, de parcă aș fi plecat cu picioarele înainte, dar asta nu era încă de actualitate. Și pe cînd treceam eu prin tunel, mi se iviră tot felul de arătări, cum ar fi: școala, armata, slujba, Administrația Financiară, căsnicia, cheltuielile curente, Renel, Distrigaz, Petrom și alte cîteva chestii urîte. Multă vreme am mai mers și din loc în loc erau indicatoare cu denumiri ciudate și de neînțeles pentru mine,
cum ar fi: uter, punctul „G” , labii mari și mici etc., timp în care mă rugam să fie mai puține victime în Irak, Kosovo, Cecenia, Transilvania.
8. Apoi se făcu o lumină mare și am scos un țipăt groaznic, iar una urîtă și bătrînă mi-a tras o palmă la fund și mi-a tăiat legătura cu lumea de dincolo, ignorînd legile UE despre drepturile copiilor. Oricum, ele fiind „de specialitate”, știau aceste fenomene: poate cunoscuseră, la rîndul lor, acea plăcere adulteră a mamei mele naturale, care era firesc să fie combinată cu durerea genezei; doar eu credeam că Freud și Jung sînt mai copii decît mine, iar Vasile Andru este încă embrion.
9. Dar acestea sînt doar primele mele impresii despre viață. Amintirile sînt vagi, vaginale și pierdute în hățișul cortexului. Vine oare o vreme cînd ele se vor defragmenta? Cine știe? Cum spunea mai tîrziu și nașa mea de botez, Doamna Badea, sora Doamnei Neaga, fostă șefă de secție la Tricotaje, care a devenit mai tîrziu actuala Tricotrențe SA, cînd prezenta realizările și neîmplinirile colectivului în fața superiorilor ei: “E mult, e puțin, cine știe?”
10. Petrică a lui Parmenius, fostul meu coleg de complementară, pe cînd eram eu în anul întîi și el în anul „second”; povestindu-i eu cele de mai sus, a zis că meditează la ce i-am povestit și că îmi dă răspunsul abia a doua zi. A trecut mult timp de atunci, dar de fapt ce mai contează că el încă meditează? Cerul să-l odihnească acolo unde este și să învie în trup și în suflet înaintea mea, pentru că merită. A fost pentru mine ca un înger păzitor înregistrat la OSIM!

7. Gînduri, fel de fel

1. Astăzi este 1 Decembrie, este frig și miroase a sărbătoare, deși mama n-a fiert nici fasole, nici varză. Dar dacă nu merg la școală este ochei, ca și cum ar fi uichend. Pentru cinstirea acestei zile unii dintre colegii mei au fost la paradă, iar altora părinții nu le-au dat învoire decît pentru defilarea care nu s-a mai ținut. Retrograzi, vă rog să mă iertați, eu am părinți adoptivi, monitorizați de către organisme „beton”. Ei nu se pot opune doleanțelor mele.
2. Așa că am privit împreună cu Sidery, mon amour, cum leșină MeTe*-ii în front, apoi am plecat „pe insuliță”, pentru că eram într-o dispoziție romantică și citisem de curînd o carte cu multe pagini, zisă Insula Comorilor sau Comoara din Insulă, nu mai știu de cine era scrisă, am uitat și acțiunea.
3. Mai pe seară, tata m-a luat cu el cînd a plecat în vizită la vărul lui (unchiul meu, într-un fel). Am traversat calea ferată spre Cartierul Spînzuraților, unde cu toții am mîncat așa și așa, apoi ei au băut mai altfel și după o vreme au trecut la politică și filozofie. Iar vărul lui taică-meu a zis după o vreme: „Pe la 1600 după Ăla , țarul Petru vorbea lumii despre Principate, apoi pe la 1974 lui Ivan i s-a rupt pagaia; dar abia in 2003 avea să fie semnat tratatul ruso-român”.
4. Iar tata a mai băut o cinzeacă și-a aprins o țigară, a mai băut direct din sticla de țuică, apoi i-a spus vărului său (care îmi este unchi, pe undeva): „A fost odată un om cu stare care avea han, stație de combustibili și stație de poștă. Și el locuiește la Poșta Cîlnău, deci trăiește și în prezent. Mai are și fabrică de alcool, care face rachiu aprig de Cîlnău. Și cînd el va reveni de la
Canal ori din Deltă, nu o să mai găsească nimic”.
5. „Și ce are aceasta cu Prefectura, l-a întrebat vărul lui (adică unchiul meu adoptiv, dacă se poate spune astfel) pe taică-meu. Și i-a răspuns taică-meu: „Păi n-are, dar ce are țarul Petru cu pagaia?”
5. „N-are, cum n-are nici Fondul PHARE cu procesul de alfabetizare, că l-a zăpăcit așa de tare încît l-a transformat în multe facultăți particulare. Eu care am terminat „colegiul privat”, mai la maturitate, pot să-ți spun că m-am pregătit toată iarna pentru examenul de licență, dar la limba autohtonă mi-a picat bilețelul cu Școala Ardeleană. Noi fiind din Regat, cine dracu știe despre școlile lor, deși nu pot fi mai dotate decît ale noastre, chiar dacă au fost ele preluate de la Maria Tereza și de la Împăratul Iosif cu multă vreme în urmă“.
6. „Ai pățit probabil și tu ca ăsta micu (despre mine era vorba), căruia i-au căzut Coșbuc și Creangă la testele naționale. Ei erau scoși din programă, ba chiar și din aria curriculară, dar s-au procesat greșit subiectele și li s-a blocat hardul celor de la M.E.C., M.E.N., M.I., M.E.C.S.**“
7. „Vere, eu m-am descurcat onorabil, chiar Rectorul de la Făurei m-a felicitat pentru răspunsul dat. I-am spus că era pericol mare cu școala aia, n-avea uși, n-avea ferestre, școlarii tremurau de frig și se trăgeau pe lîngă soba care nu avea nici lemne. Apoi le-am spus că au venit comuniștii și le-au înlocuit pe toate, au turnat praguri din ciment și au dotat laboratoarele cu eprubete și laborante care fumau țigări Sumer și ziceau că sînt văratece. Iar cînd ușile și ferestrele au putrezit, din betoane au început să apară buruienele și laborantele au îmbătrînit, numai bine că au venit și capitaliștii cu termopane, verblokuri, velux-uri, „ondulaine” și calculatoare. Așa am luat cu un sigur răspuns note la patru materii: la limba autohtonă, la chimie, la informatică și la materiale de construcții”.

8. Visul lui Ambrazură

1. Pe cînd nime-n lume nu-i lua în seamă pe trăitorii și tributarii acestor vremuri, ci doar pe badyguarzii altora, pe fotomodele ori pe producătoare; iar procuratorii lor, nașii lor și peștii celor de la urmă erau pomeniți la loc de cinste, alături de înapoiași cu faimă,
2. Iar șefii lor de la Protguard, Oriflame, Modelling și Agenția de Voiaj aveau documente despre mișcările în teren, despre surorile noastre și despre dimensiunile lor de referință, ba contribuiau și la buget,
3. Eu, Ambrazură cel Tuns Zero, încă nu eram pățit, deci n-aveam experiență, n-aveam bani și ca orice elev de factura tranzitorie, încă mai ziceam plin de ifose către colegii mei de cameră și complementară, cînd subiectul surorilor noastre devenea de actualitate: „Atunci cînd ai o viză, nu ești țoapă!”, iar în prima parte a frazei eu nu mă refeream numai la cele Schenghen, iar în partea a doua mă refeream strict la sora mea de lapte și nicidecum la surorile colegilor;
4. Și fiind o noapte cu lună plină, pe cînd eu eram încă la Internatul Liceului Angelescu și nu pe Internet, iar somnul meu era precar în patul suprapus, peste care ploșnițele kamikadze se catapultau, însă era mai dulce decît somnul surorii mele de lapte în diverse paturi; se făcu o mare lumină, televizorul din sala de mese se fixă fără telecomandă pe un post de maximă audiență,
5. Filtrul de cafea al Secretarei porni fără apă și cafea, iar telefonul din biroul Pedagogului suna în draci, dar cine ar fi avut curajul să răspundă, avînd chiar cheia de la birou.
6. La început eu, Ambrazură, crezui că visez și chiar așa era, dar dosarele memoriei mele sunt încă sub semnul informației clasificate, deci nimeni n-o să știe adevărul. Acum, visul meu este cunoscut doar prin cei care m-au cunoscut, mi-au fost colegi de dormitor și de clasă, cu omisiunile de rigoare ale celor care l-au transmis și cu greșelile de ortografie ale celor care l-au transcris.

9. Prezentarea visului apocaliptic

1. Iată visul meu: Se făcea ca eram la dealerul meu de telefonie mobilă și era aproape de ora închiderii cînd am visat acest thriller. Am văzut un bunic fără cartelă. El era însoțit de nepotul lui, care avea deja telefon mobil. Și ăla micu a dat din el un beep, cam așa: „Cînd s-a răzuit cartela ta, bunicule, s-a făcut în eter o mare tăcere de aproape cîteva minute, pentru că tu nu mai aveai nici semnal, nici confirmare”.
2. „Dar apoi a venit un mesaj pe care l-ai citit, ai introdus codurile PIN, PUCK și PACK”. Apoi s-a făcut că eu, Ambrazură, eram cel care citea SMS-urile și MMS-urile, care așa sunau:
3. Iată că s-a arătat un „call” alb. Cel care stătea lîngă el avea și hands-free și vorbea fără să se oprească pe partea dreaptă a drumului. Iar cînd dealerul a răzuit și cartela de bonus, o făptură fără formă, ci doar cu glas, a zis: Vino să vezi și noua ofertă!.
4. Apoi bunicul nepotului pe care îl visam a primit un alt „call”, cu valtrapuri și carcase roșii. El a primit și puterea de a comunica, nu precum cei care nu o aveau și se căutau unii pe alții pe la uși, unde sunau în disperare și în speranța că li se vor deschide.
5. După aceea am visat că bunicul de mai sus se duse iar la dealer, pentru că auzea pregnant chemarea: Vino să vezi! Iar acolo era o făptură toată numai forme și avea chiar glas cu care a zis: Avem un ”call” cu carcasa neagră, și cu toc gălbui, la promoție. Iar pentru că ai venit înainte de 31 ale lunii primești și un zîmbet de la mine. Iar bunicul se tulbură periferic, pentru că nu era însoțit de nepot.
6. Dar, uitîndu-se el în vitrină, văzu patru tipuri de telefoane și tot atîtea abonamente. Iar cartelele erau chiar mai multe. Conexiunile comunicării nu se vedeau, dar nici un semnal nu se transmitea pe pămînt, printre blockhausuri ori prin copaci, decît prin pachete, doar cele de la RomTelecom și de la alte cîteva alte firme autorizate erau prin cablu.
7. Iar cei din seminția CDP***, jumătate erau înscriși la telefonia mobilă, trei pătrimi din total erau abonați la telefonia fixă, doar cei care plăteau ambele opțiuni erau jumătate plus trei optimi din cei care comunicau, în acest număr fiind incluși și cei care plăteau facturi la ambele opțiuni. Iar cei cu cartele pentru telefoanele publice erau numai două șesimi din total plus paisprezece șeptimi dintre cei care optaseră pentru toate formele de comunicare.
8. Și se mai făcea că cinci din douăzeci erau în Sistemul de Învățămînt, adică: elev, maistru, inginer, profesor sau inspector de profil. Iar dacă elevii aveau în proporție de cinci șesimi telefoane mobile, următorii abia reușeau să plătească factura la RomTelecom, întrebîndu-se ei dacă nu era mai bine cînd știrile veneau cu diligența. Dar ei erau din stirpea lui Cicerones Popescu și Mișa al Călmățuiului, întrebările despre existență le răcoreau lor frunțile precum austrul și cefele precum crivățul. Ei se credeau intelectuali și mereu se simțeau frustrați de cîte ceva.

10. Somnul paradoxal

1. Eu, Ambrazură, refuzam chiar și prin somn să visez asemenea aberații. Mă întorsei pe altă parte și visai mai departe.
2. În a doua parte a visului eu auzeam un glas de gloată multă pe Internet revolută și vorbii prin somn: Fumul se ridică în sus iar scrumul cade pe Pămînt, precum restul obiectelor, faptelor și fenomenelor. Tare aș dori să văd contrariul!
3. Și mă văzui pe mine, Ambrazură, pe cînd o țigară aprinsă îmi ieșea dintre buze, dar pe cînd un monstru diform și cu oarece tentacule îmi intra in organism prin locul unde colegele mele poarta inele neoxidabile. Țigara provenea de la o tipă cu doua nume (Mari și Huana), iar banderola care înconjura filtrul era de o proveniență incertă, fără timbru. Monstrul era însă, mamă, mamă, din filme și din Lock Ness, nu din nesul pe care îl bei tu, mămico, pe ascuns!
4. Apoi, dragă mamă, pînă la urmă contrabandiștii și cei de la Medelin (sau Medeleni?) au fost prinși și monstrul scos la iveală, cum mi-ai spus și tu în copilărie: Dacă ceva ține de vrăjitorie ori de paranormal, pînă la urma se va dovedi că este de factură materialistă. Ce nu știm astăzi, sigur vom afla mîine.
5. Apoi am visat un cer nou și un pămînt și mai nou. Pe cer planau baloane publicitare și pe pămînt erau panouri publicitare și pe toate scria: New Age, Noua Revoluție Agrară și Culturală, Noul Absorbant, Apa Nova, Noii Vulcani Noroioși, Noile Pîcle, Noua Generație din Cetate, S-a întîmplat din Nou. Totul era nou. Noii oameni coborau din noii copaci și erau ecologici și cu noile norme Euro la zi.
6. După ce coborau, ei beau apa din rîuri și fluvii și doar cei care lincheau precum cîinii erau aleși și aveau tot „ce dorea mușchii lor”. Iar cei care foloseau pahare și pet-uri” din plastic erau pîrliți ca mine și părinții mei adoptivi, dar cei care beau din ele ținînd degetul mic mai la distanță, intelectuali erau numiți.
7. Iată că eu, Ambrazură, am văzut și am auzit acestea pe cînd eram la complementară. Asta m-a determinat să iau acea hotărîre crucială, adică să-mi completez studiile la seral, apoi să mă înscriu la Facultatea de Irelevanță Comparată (particulară și situată în Zona Industrială), cu profil irelevant și economicos (400 euro/an de studiu). Și mi-am mai zis: Cine este neinstruit, așa să rămînă!
8. Dar cine este potent în a-și plăti taxele și cine știe ce vrea de la viață, să-și dea și licența și să se angajeze la Fisc ori la Garda de Mediu, că numai acolo poate fi Alfa și Omega, cel dintîi pentru el și
cel de pe urmă pentru alții, începutul pentru viitoarea carieră politică și sfîrșitul pentru cei fără de noroc și relații, bieți plătitori de impozite,
taxe, amenzi și popreli; închinători la idolii legilor cu o singură față, nu „trei în unu” și „patru ori patru”. Că cei din urmă nu vor ști nici de care legi să se păzească, nici cînd au fost promulgate, iar frica lor va fi ca frunza-n vînt și ca pișarea-n contra vîntului.

* - militari în termen;
** - diverse denumiri ale ministerului care „se ocupă cu educația”;
*** - Carpato-Dunăreano-Pontic
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  "de cartier tiraspolean" si "invit la lectura intregului", evident, cu scuze pentru typo.  
Postat de catre sters sters la data de 2011-08-19 13:49:51
         
 
  Daragoi tavarisci Latunski, miliie moi priiateli i drughie dami

Da sdrastvuiut partia i crestiani!
Slava in veci literaturii de mase si criticii literare internationale!

Cu uimire si satisfactie am vazut ca, dupa zile intregi in care textele mesterului transnistrean au zacut in totala ignorare, o luminitza mica dar viteaza, de peste balta care mai mult desparte decat uneste continentele, s-a facut vazuta iar glasul autentic al unui comentator a prins corajie si a laudat facatura. Care nu e de ici de colea, ci taman dintr-un roman intreg pre carele il citii dar nu voi desconspira numele, din sfiala. Ma bucur (desi nu poci da din coada, nefiind prevazut din proiectare cu asemenea apendice absolut util in situatii similare) ca s-a gasit cineva. Mai dupa aceea am prins si eu corajie si mi-am zis "da, de ce nu?" desi pana atunci repetasem obsesiv "nu, asta nu!". De ce? De-aia, ca fiind cunoscut si parat ca preten cu rusnacul si coleg ce cartier tiraspolean cu iel, sa nu se iste vreunul care sa zica precum c-am fi facut acilea colhoz de laude reciproc avantajoase. in vit la lectura intregului, si abia dupa aia sa mai stam de vorba. Cu sfiala, Kostanie. A propos, Nina secretara Massolit-ului a scuturat iar presul din oficiu pe fereastra si din intamplare au cazut cateva chistoace intregi de Plugar in capul meu. Daca messer Latunski doreste sa le recupereze, io i le-am pastrat intregi, pentru ca nu fumez si nici nu mai mufez.
 
Postat de catre sters sters la data de 2011-08-19 13:46:22
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  "Eu, carele nu știu decît moldoveneasca de baltă (de la Bălți) și care nu știu ce-i aia inglișstof, nici nu sînt ingliș-amerindian, apăi domnia-ta, de ce nu?"

Boiar latunski,
nu ma asteptam la atata modestie din partea dumneavoastra!Eu sunt convins ca stapaniti perfect muscaleasca veche si le invartiti binisor si in limba sovietica. (Apropos, pe Alfred Rosenberg l-ati citit in original?) Spre a nu vi se urca iarasi laudele mele la limba (ma intreb, de ce nu la cap?) o sa incetez acceasta activitate care nu face decat sa largeasca prapastia dintre un geniu si-un neispravit. Nu pot insa promite ca nu va voi intampina la Casa Sovietelor cu niste catrene fara vadane sau preotese asa cum va plac dumneavoastra.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-19 08:25:09
         
 
  "Eu, carele nu știu decît moldoveneasca de baltă (de la Bălți) și care nu știu ce-i aia inglișstof, nici nu sînt ingliș-amerindian, apăi domnia-ta, de ce nu?"

Boiar latunski,
nu ma asteptam la atata modestie din partea dumneavoastra!Eu sunt convins ca stapaniti perfect muscaleasca veche si le invartiti binisor si in limba sovietica. (Apropos, pe Alfred Rosenberg l-ati citit in original?) Spre a nu vi se urca iarasi laudele mele la limba (ma intreb, de ce nu la cap?) o sa incetez acceasta activitate care nu face decat sa largeasca prapastia dintre un geniu si-un neispravit. Nu pot insa promite ca nu va voi intampina la Casa Sovietelor cu niste catrene fara vadane sau preotese asa cum va plac dumneavoastra.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-19 08:23:48
         
 
  las' că e mai bine șea gaspadin decît:
1.să intre afe-eu și să remarce că ești nostalgic și anxios(cu toate consecinețele firești a transformării subtextului,-solului și țarinii în tribună electorală
2.să-ți corecteze EȘ erorile conceptuale privind trama disociată de la etaju' trei al narațiunii
3.să te-njure NT și MB (firești fie-le inițialele ca faună de compost, metaforic vorbind)fiindcă au înțeles că i-ai înjurat și mneata în aluzivele trensperente(jaluzele, venețienne, perdele)ale tecstului
4.să te citească în fugă cronicaru' GR și să constate superficial "maladeț vitea,sohranitʹ horoshuyu rabotu" sau cine știe ce amabilitate fadă!
Din toate aceste motive, deși știu prea bine că stele-ți provoacă nostalgii și voturile idiosincrazii, iaca dau una(1)mostră din fiecare...firește asta nu înseamnă că demaraju' e bun/slab sau că textul "mi-a plăcut"
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-19 08:01:46
         
 
  ia te uită la literați, ce mi-a crescut audiența, ha, ha, ha  
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 07:16:48
         
 
  Aștept învierea morților, viața de după comentarii, cum aștept și comentariul doamnei Elena Ștefan. Care va intra în direct și la o oră de maximă sudiență, cu Afeul în culise. Ea va spune: "Domnule Emanuel Cristescu, ați inventat o lume demonică, vă poate confirma și domnul profesor Ioan Corbu(dar și demonaxul din mine - nota mea)". Va mai zice ea: "Dacă veți pune în funcțiune și tipografia (aia care stă împachetată de secole) va fi ceva de soarta noastră și a lui Alex Popescu.
p.s. Crîngul din Tiraspol se vede perfect de la etajul șapte al Casei Sovietelor, Tot de acolo se vede și Roșia Montană, Pătlăgica Roșie și Roșu și Negru. Apostilă: văzut, cîntărit, măsurat și găsit necorespunzător pentru un sait literar (mene, teckel, afurisiten)
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 07:14:40
         
 
  Ei, uite-așa îi dădui start lui Ambazură. Acum veți discuta despre orice altceva, despre el nema. Ce ușor de prins în plasă sînteți, discipoli ai lui Velea și Țuțea...  
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 06:22:16
         
 
  - Mă bucur (bucurel, bucurie, bucureștean, mahala) că v-ați regulat cu limba autohtonă;
- mă bucur că vă autocenzurați și vă autocorectați -
căzdoară, la început a fost cuvîntul; și el de la pitești, urziceni, sifești, leordeni, puchenii mari și mici,cațaoani,lilieci și halta, cochirleanca, iadul și cu Gangele - era. Ue și cu nato, mai de pe urmă, AMWAY l-a transformat și crucificat.
Eu, carele nu știu decît moldoveneasca de baltă (de la Bălți) și care nu știu ce-i aia inglișstof, nici nu sînt ingliș-amerindian, apăi domnia-ta, de ce nu? Dacă nu noi, apăi cine?
Căzdoară ești om de spirit, dar mai tare mă raportez la minieseurile socio-politice (ce pot fi adevărate prezoane de fixat referința în ambele sensuri), nu și la epigramele cu vădane și preotese, care ies pe intervalul aparenței
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 06:11:42
         
 
  Gaspadin latunski,
Cea mai buna dovada ca noi am fost fate serioase si nu puse pe misto, este ca de data asta nu am cautat nici un fel de nod in papura de care sa putem sa ne incarligam creatiile. Deci daca nastrusnicia continua s-ar putea sa ajunga un roman foarte interesant pe care dusmanul de clasa l-ar cumpara cu placere, insa pe gratis l-ar primii cu si mai mare placere.
Cat despre Winetou nu pot sa spun decat atat: de cand bursa americana se tot duce in balarii arata mai vinetiu la fata decat Obama.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-19 04:08:25
         
 
  Gaspadin Cioacă,
pentru acest caz nefericit ezîstă trei explicățiuni:
- textul e atît de slab încît nu merită nici să-ți tragi mucii atunci cînd îl citești;
- cetitorii (care este și autori) moare de invidie;
- domnia-ta mă laudă ca să faci mișto de mine.

Mai ezîstă și alte interpretări ale fenomenului, dar ele se numește amendamente.
Apreciez aprecierea d-voastră rezultată din lecturare, dar e nevoie de o mînă prea lungă, întinsă peste ape, care să mă salveze de indiferență. Chiar acușica scriu ceva care să mă propulseze în topul saitului, căci, dacă stele nu e, voturi nu e - nimic nu e (cum spunea și apostolul Gheorghe Gheorghiu).
Ce mai face Winetou?
Howgt!
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 02:59:31
         
 
  Gospodin latunski,
Ma asteptam ca Ambrazura sa starneasca mai multa valva printre autoritatile literare ale site-ului dar se pare ca nu a fost sa fie. Asa ca imi revine mie sarcina de a spune cat de haraso e scrisa bucatica. Spasiba pentru delicatesea oferita tavarisci.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-18 19:17:43
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23773
Comentarii: 120431
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE