|
|
|
|
|
|
|
|
|
Respectele mele! |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
E greu de crezut că mai sînt persoane care să nu simtă că, și atunci cînd vorbim despre respect există, ca la multe alte cuvinte, un sens tare și unul slab. Sau, cum spunem de obicei, există un respect în adevăratul sens al cuvîntului și un altul într-un sens mai restrîns, mai destins, mai relaxat, mai lejer (caracteristic vremurilor noastre postmoderniste), hai să zicem, de consum.
Chiar dacă dicționarul uită, atunci cînd menționează substantivul, să menționeze și sensul slab, insistînd doar pe cel tare - atitudinea sau sentimentul de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație -, la verb apar și celelalte sensuri.
Astfel, a acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija nu are nimic de a face cu stima și venerația, cel mult cu o anume minuțiozitate și probitate a competenței.
La fel, a nu păgubi, a cruța ține de grija firească față de cele din jurul nostru, de atitudinea de bun simț a gospodarului și poate, mai extins, de aceea ecologică.
Precum, a nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament implică doar cunoaștere, supunere, conformare, nicidecum vreo apreciere superlativă și admirație.
A urma prescripțiile medicului nu implică, evident, nici un fel de deferență, nici o bucurie, nici o prețuire, poate doar o caznă și un chin.
Există în toate astea respectul acela plin de considerație? Nicidecum, este doar unul care ține seama de o mulțime de considerente. Argumente logice și pragmatice. Motive și calcule.
Cînd mă port plin de atenție cu un ou, îl respect cumva? Știu doar că e foarte fragil și am grijă să nu se spargă. Admir și prețuiesc fără măsură pe toți cei din jurul meu? Nu-i de crezut. Am totuși grijă să nu încalc o mulțime de reguli scrise și nescrise care păzesc drepturile celorlalți. Venerez cumva drepturile omului? Nici vorbă, nu le încalc ca să n-o pățesc și pentru că știu că e o convenție care mi-e și mie favorabilă.
În sensul slab, îl respect deci pe cel de alături doar prin faptul că nu-l lezez, chiar dacă n-am nici cea mai mică stimă pentru el. Îl respect chiar și atunci cînd, de fapt, îl disprețuiesc. Și îl menajez, îl îngădui, îl tolerez. Dar asta numai pînă cînd nu mă lezează el pe mine prea tare. Respectul este aici doar o reciprocitate a menajării.
Există o definiție minunată a politeții (într-o formă mai inspirată decît o încropesc eu acum, parcă am citit-o la George Călinescu): politețea nu-i decît evitarea fricțiunilor cu cei din preajmă pentru a-i putea disprețui mai bine de la distanță.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Am citit mai alaltăieri și, cu toate că prima reacție a fost de relativă și selectivă acceptare a celor scrise, am așteptat să mai parcurg încă o dată textul peste ceva vreme. Am recitit, după o zi. Coeficientul de neacceptare s-a redus. Recitesc iarăși, acum, și sunt nevoit să recunosc că, dincolo de savoarea și finețea stilului, un adevăr mare, cît roata carului, se insinuează aici. Iar eu a trebuit să-l accept cu resemnare! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2008-05-09 14:16:37 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Outsider este mai zemos:
strain (persoana in afara unui cerc etc.)
spectator, privitor (fig.)
nepoftit, nechemat nespecialist, amator, profan
badaran, mojic (F.) jucator / cal (de curse) cu putine sanse de castig (sport)
Recomand:
http://dictionar-englez-roman.ro/?k=outsider&dir=enro
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2008-05-08 10:01:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De acord cu aproape toate afirmatiile din text si din comentariu. Dar eu as fi scris mai degraba 'outsideri' in loc de autisti. Pentru simplul motiv ca o etimologie aproape certa a acestui cuvant ii crediteaza originea de la grecescul "autos" - sine, pentru (in) sine. E o boala pshihica ale carei maifestari sunt complexe, dar aproape toate cazurile au ca trasatura comuna inchiderea subiectilor intr-o lume interioara, numai a lor. Cu respect, K |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2008-05-08 00:59:44 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cred că totuși puteți tolera un comm al meu în care țin să mulțumesc editorilor care le șterg pe cele ce n-au nimic comun cu textul (instituția off-topicului e cunoscută de mult și aplicată pe multe site-uri chiar de moderatori).
Oricine poate să-și dea cu părerea, dar pornind totuși de la competențele sale lingvistice și de la un minimum de consultare măcar a surselor ce stau, tocmai datorită internetului, la îndemîna tuturor.
Evident, nu și autiștii.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2008-05-07 14:05:37 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|