PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
... Text postat de gheorghe Sarbu Necesarul Te trezeºti fãcând parte din viaþã, pe cât de brusc, tot pe atât de pregãtit. Ce ºtii despre tine abia nãscut, tot atât ºtii ºi despre viaþã. ªi urci pe scara lumii; nu este plãcut sã stai cu picioarele în apa vânzolitã de alþii; te sâcîie pe mãruntaiele gustului. Ce mai gust! Sã fii pildã pentru ceilalþi ( … ) de parcã ceilalþi de grija aceasta nu pot dormi. Vrei sã fii pildã. Oare nu tocmai pentru cã, lumea a fost blagoslovitã cu prea multe pilde, nu-ºi mai vede lungul nasului? Din viaþã omul a învãþat sã iasã. Care sã fie cauza cã, nu ºtie încã sã iasã ºi din pilde? Starea cã se complace în încâlceala ideilor? Starea cã nu se complace în încâlceala ideilor? Starea cã se complace sã rãtãceascã între cele douã stãri? Unde considerã cã vor sã ajungã oamenii: stând cu un picior pe vulcanul impresiilor de moment, ºi cu celãlalt picior pe mlaºtinile miºcãtoare ale pe loc înaintelui, divizaþi de contrariul intransigentului declin? Care dintre genele plicuirii noastre ne ordoneazã expedierea cãtre destinaþii antagonice? Unde începe începutul? Unde începe sfârºitul? Am venit drept în viaþã ºi plec din viaþã drept în moarte. Cum justific peste efemer, faþã de papirusul zilelor, cât trãiesc cã trãiesc strâmb? Vremurile mi-au dictat poziþia pe care s-o adopt, ori eu m-am impus vremurilor? Ce plãcere interzisã mã împinge sã înfãptuiesc fãrãdelegi? Firea coloanei vertebrale a lucrului aflat la îndemânã? Firea coloanei vertebrale a lucrului neaflat la îndemânã? Eva sângelui care îmi umple arterele, venele minþii cu cocoloaºe de vreri costelive sau Adamul încrengãturilor de simþuri, care dau nãvalã peste armia hormonilor cu stindardul mãduvei oaselor în bernã? De unde ne vine nouã, oamenilor, pofta de a fi diferiþi din/ prin împreunare? ªi dacã tot suntem condamnaþi sã ne ducem viaþa laolaltã, de ce trebuie ºi rãul sã-l multiplicãm asemenea? Sã avem doar început ºi sã nu avem sfârºit? Carnea noastrã sã fie atrasã de echivoc, de abrupt, de inerent? Pasivul sã fie deviza noastrã, a oamenilor chivernisiþi dupã chivotul securii? Somnambuli cât suntem în viaþã, clarvãzãtori cât suntem în moarte? Ce ne atrage? Ce ne respinge? ªi ce nu ne dã prinderea de noi cu puterea legãturilor cerul-terra-iene? Aºa îmi spun: omul mediu, mie filosofului … Aºa îmi spun ( … ) dar, de cãpãtat rãspuns, de unde sã capãt, deoarece, filosoful nu-mi aratã cã l-ar preocupa înþelesul de care sunt atât de flãmând. Aºtept, aºtept, aºtept. Sãtul sã tot aºtept, îl trag pe filosof de pulpana gândului pe care vreau sã mi-l împãrtãºeascã. Fãrã nici un efort, filosoful îºi întoarce liniºtea ochilor sãi înspre învolburata mea privire ºi îmi zice: rãspunsul se aflã în nãravul omului de a nu se aduce în însuºi (… ) ºi adaugã, dupã o altã perioadã de reflecþie ( … ) dar, ºi în fuga omului în a nu admite necesarul ( … ) dupã care, cu tact, îmi întoarce spatele ( … ) ºi nu uita, îmi mai zice, chiar în clipa când se pregãtea sã disparã din faþa nedumeririi mele ( … ) nu numai viaþa se trãieºte, nu numai moartea se trãieºte, ci ºi filosofia se trãieºte. Când am deschis ochii, pe cer, soarele trecuse de amiazã. I-am închis pentru o vreme, dar, pânã sã memorez acest evantai de sensuri aretorice, ce singur s-a aºternut pe tâmpla colii prezente, feciorelnic, am readormit. Odihnit trup ºi suflet, m-am ridicat de pe recamier în acelaºi pas cu luna … Obloanele minþii mi s-au deschis cu încetinitorul o datã, ºi a doua oarã, pe mãsurã cu înþelesul care o penetra: aha, carevasãzicã, acesta este necesarul ( … ) eu, tu, el, ea, cerul, pãmântul, buna rânduialã, vulturul, furnica … Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Ce fain!"Te trezesti facand parte din viata"!Da asa e, dar oare cati dintre noi ne trezim cu drag spre a o lua in brate? Si oare merita? Uneori...   Postat de catre otilia-vanda pop la data de 2005-06-02 16:59:10	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE