|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Petre, mulțam, interesantă paralelă ai făcut, spre romanul lui Murakami. :) Aici sunt "copiii" din mine, adică eu-copilul-de-la-diverse-vârste-ale-copilăriei-mele. Și copiii din maturi, cei care se sfârșesc. Și mai sunt și alte fire de intrepretare. Pe care sunt sigură că deja le-a descoperit fiecare cititor. Mulțumesc tuturor. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-13 11:19:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
emotionant acest text, o fereastra spre sufletul unui poet... o fereastra in ceata, insa acolo se prabusesc copiii, fara lacrimi, la capatul lumii - imi amintesti aici de un roman al lui Haruki Murakami, in care batranii sapau gropi in fata ferestrelor... Aici nu sunt gropi, dar sunt copiii si cu vietile lor...
frumos...
votez!!!
felicitari!!!
cu drag
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-07-12 20:57:33 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
daniela sunt emotionat de :'la ferastra mea\se prabusesc\pe rand\copii fara lacrimi'
pus foarte inspirat'pe rand'da impresia ca timpul este incetinit pana la disperare...poza imi confirma.
incantat de lectura
numai bine |
|
|
|
Postat
de catre
stefan ciobanu la data de
2006-07-12 17:31:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Magdalenă, mulțam, dar am și eu tarele și imperfecțiunile mele, umbrele și greșelile. pe cât pot, încerc să le dizolv, să mă curăț de ele, să le ard. Întotdeauna însă las loc înțelegerii și dragostei, altfel nu aș mai putea deschide nicio fereastră spre viață. Da, sacadarea versurilor induce/redă pulsul aritmic, palpitația când ești cuprins de o teamă. Fie ea și de întuneric. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-12 16:07:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ești un suflet luminos, plin de înțelegere și iubire pentru toți semenii tăi. Lumina din tine care transpare în fiecare cuvânt al poemelor tale, m-a determinat să rămân o admiratoare fidelă a felului în care simți și transpui în cuvânt. Versurile scurte parcă sunt răsuflarea precipitată când teama este cea care domină... Jocul de lumini și umbre din fotografie, cu întuneric în diferite nuanțe și cu lumina din mijloc este sugestiv și vorbește de la sine despre balansul unui suflet...
|
|
|
|
Postat
de catre
Magdalena Dale la data de
2006-07-12 14:59:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dănuța, foto nu îmi aparține, dar seamănă până la identic cu imaginea ferestrei mele. Am prelucrat fotografia destul cât să dea impresia de mișcare temporală, de joc de umbre și de întunericul din preajmă. Starea îmi aparține. Sentimentul intens de neputință că nu poți fi îndeajuns de viu și luminos spre a ține în viață pe cineva.
Adelină, pe mine tocmai sincronizările, interferențele, sinergiile mă fac să văd mai departe luminile din orce noapte împietrită, să pot descânta și trăi, să pot da mai departe din mine atât cât pot avea dinspre cer. Mulțumesc pentru rezonanța din invizibil.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-11 23:31:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Doamne Ela...
cred ca la interval de cateva secunde am postat textule... nopti si teama de intuneric... sincronizarea mi se pare cel putin ciudata...
"Noptile impietrite" in ferestrele sufletului... lasa-le sa se razvrateasca Ela... e cu mult mai simplu... nemiscarea si intunericul dor...
Alb/negru, lumini/umbre... Un liric fara cusur pe un fundal expresiv.
Frumos! |
|
|
|
Postat
de catre
Adelina Ionescu la data de
2006-07-11 23:15:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
superbă poza..îți aparține?
Te evidențiez, dar să nu creadă lumea că din simpatie pt autor..așadar..explic.
Textul mi se pare bun datorită:
jocului de cuvinte, finalului brusc, aflat în expectativă, pt brațele de fildeș.
poem cu versuri scurte, dar cuprinzătoare.
am zis! |
|
|
|
Postat
de catre
xx xx la data de
2006-07-11 23:13:09 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|