|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | ... |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                Elena Stefan                 |  | 
           
            |  | Motto "Noi renunþãm la tot ceea ce se poate face cu maºini"
 Spusa unui sticlar care face pahare din sticlã cristal.
 
 Semnul albastru
 
 Vã imaginaþi o catedralã
 În poziþia de drepþi ?
 Vã imaginaþi sunetul ca un lung ºir de tãceri ?
 Noaptea este doar o parantezã
 Peste albastrul nãscând
 ÃŽn fiecare culoare,
 În fiecare silabã.
 Este atâta haos în paharul acesta
 Din care sorb tacticos
 Sentiment dupã sentiment.
 Mã aflu la marginea întâmplãrii nerostite.
 Semnul albastru al ochiului viclean
 Este lumina
 Fara de care
 Orice existenþã
 Devine
 Nici macar
 Amintire.
 
 
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Superb. E post modernista ? 
 Asta e tare de tot:
 
 " Este atâta haos în paharul acesta
 Din care sorb tacticos "
 
 Cred ca bei prea multa tuica sau daca e apa plata
 " sentiment dupa sentiment" e prea mult numai de la apa :-)
 
 Pe scurt, numai parerea mea umila, o poezie fara
 gust fara miros care nu devine " nici macar amintire"
 
 Cu drag
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Joe King               la data de  
              2005-08-01 09:14:40 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | As indrazni sa scriu aici doar ca inceputul este disonant cu restul poemului, iar repetitia interogarii "va imaginati" nu lasa loc curgerii fluide a reflectarii catedralei din sine. Din "sorb tacticos" as face altceva.
 Si peste tot as adauga diacriticele, nu?
 Si ar da un ansamblu armonios.
 Daniela
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Daniela Luca               la data de  
              2005-02-09 21:37:52 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Draga Elena, vis-a-vis de forma cred ca interogatia scrisa la persoana a doua plural rapeste mult din intimitatea meditatiei poetice. Apoi "tacticos" adaugat la "sorb" e un cliseu care, iarasi, diminueaza impactul asupra cititorului. Cat despre continut, mi se pare ca totul este doar un foliaj in jurul unei adanci nelinisti, care poate fi sintetizata intr-un singur vers pe care il percep total si vibrant si care e plin de...albastru:
 "Mã aflu la marginea întâmplãrii nerostite."
 
 Cu prietenie,
 teea
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              teea mirescu               la data de  
              2004-09-16 23:19:20 |  |  | 
		  		   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  |