| 
          
           
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | arbitraj. miza - curatarea site-ului |  |   
            |  | Text 
                postat de  
                Corneliu Traian Atanasiu                 |  |   
            |  | cu referire la problemele de aici : 
 http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
 
 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici  măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
 
 Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
 
 Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția,  în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
 
 Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
 
 Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
 
 Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales  pt cine și ce !
 
 
 
 
 
 |  |   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  |   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |   
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Calitatea cititorului stă tocmai în generozitatea lui. Cel ce a scris nu simte niciodată tot ce a prins acolo fără să vrea, fără să știe, depășit de situație. Și eu un mare noroc să fie citit cu un pic de entuziasm. Ție nu-ți lipsește.
 
 
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Corneliu Traian Atanasiu               la data de  
              2006-04-13 07:02:56 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | De parcă ar fi rănită, de parcă ar fi o inimă de căprioară. Sau așa am simțit eu. Acest aprilie al tău e între viață și moarte, e viațămoartea. 
 "acum se zbuciumă spasmodic
 o primăvară exasperată
 tăgăduindu-mi
 dreptul la anotimpuri" - deosebit.
 
 
 
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Daniela Luca               la data de  
              2006-04-12 23:32:08 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Cuvintele tale sînt ca o alinare a rătăcirii mele. Iau aminte. Pe cînd ne gratulezi cu un textuleț și matale?
 
 
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Corneliu Traian Atanasiu               la data de  
              2006-04-12 19:06:26 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Poezie - combinare ciudata de imagini si trairi (emotii) cu anumite vorbe, cuvinte ce ricoseaza 'spasmodic'.  Ceva nu merge, poate lupta frumoasa a primaverii cu acesti termeni 'exasperanta' si 'elastic'.  Daca ati fi ramas in lumea primaverii, frunzelor, anotimpurilor, pamantului si a sentimentelor: nelinistii, fagaduieli, plecaciuni, ar fi fost mai bine. |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Alina Ionescu               la data de  
              2006-04-12 17:59:38 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Ai dreptate, sună cam colțuros cuvântul anacronic, dar dacă-l înlocuiesc cu variantele propuse de tine parcă se schimbă un pic sensul, așa că am să încerc altă variantă oarecum mai aproape de ceea ce am vrut inițial  - Acum altfel e timpul/ Unei alte primăveri! Nu cred că este nici alegerea asta prea fericită prin alăturarea lui altfel cu alte, dar mi-ai dat o temă...Îți mulțumesc! |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Magdalena Dale               la data de  
              2006-04-12 14:05:52 |  |  |   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  |   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Iar te-ai dat cu niponii. Am rămas de căruță. O tanka a-ntîia.
 
 Poate aș încerca ceva cu anacronic. Echivoc, tulbure, fără rost, zadarnic. Sau: zadarnică-i vremea?
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Corneliu Traian Atanasiu               la data de  
              2006-04-12 13:07:11 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | nespus de elastic totul se pleacă
 spre pământ
 
 
 Această aplecare spre pământ ar trebui să ne amintească vremelnicia existenței noastre individuale și poate atunci am acorda mai multă atenție frumosului din jurul nostru și am încerca cu obstinație să ignorăm ceea ce întinează. Este o simplă reflecție pe care mi-a generat-o umbra de nostalgie din poezia ta.
 
 
 Frunze fragede
 bătute de vânt mereu 
 O promisiune!
 Anacronic e timpul
 Unei alte primăveri!
 
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Magdalena Dale               la data de  
              2006-04-12 12:53:16 |  |  |  | 
 
                     
            |  |  |  |   
            |  | Texte: 
              23983 |  |   
            |  | Comentarii: 
              120107 |  |   
            |  | Useri: 
              1426 |  |   
            |  |  |  |  |  |