|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | + |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                dorias serbanescu                 |  | 
           
            |  | nu mă mai recunosc.
 și poate e mai bine așa. sunt
 bacteria utilă a salcȃmului
 din care te ai născut și crești
 stufos. ți se mănȃncă florile.
 doar rădăcina rămȃne. eu nu te părăsesc.
 continui pe solul nisipos.
 ce nu trebuie spus. ce nu vor ei să audă.
 atunci cȃnd o să te taie si
 o să te arunce de frică în foc.
 motivȃnd o boală infecțioasă.
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | + e un simbol religios. bacteria fixatoare de azot  se gaseste pe radacina leguminoaselor, in acest caz, fiind radacina de salcam. este o bacterie utila care traieste in simbioza cu  leguminoasele, acest lucru inseamna ca ele se ajuta reciproc. leguminoasele sunt singurele plante care fertilizeaza solul in azot. ma gandeam ca textul e slab, poate are o nuanta emfatica, poate nu am spus eu cat sau ce trebuia. pe alte site-uri literare  textul a fost primit, dar cu gura inchisa a comentatorilor. multumesc.
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              dorias serbanescu               la data de  
              2021-01-06 04:55:37 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Un nou poem frumos, elegant și metaforic. Salcâmul ca element de perenitate și rezistență la vicisitudini, un fel de suflet al, familiei, neamului)  poate fi sacrificat în scop de utilitate dar cu o motivație care să eludeze scopul real. Poemul relevă existența unui ”eu” posibil auctorial, care își asumă rolul de a depune mărturie despre situația sacrificială ”continui pe solul nisipos./ce nu trebuie spus. ce nu vor ei să audă.” 
 S-a conturat și se conturează un stil propriu, individualizat și care vă diferențiază de alte stiluri.
 
 O întrebare: titlul ”+” pe care îl fdați multor poeme trebuie interpreta ca ”semn matematic” ori ”simbol religios”?
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Elena Stefan               la data de  
              2021-01-06 04:03:13 |  |  |