FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cerneală roșie
Text postat de Gheorghe Rechesan
CERNEALA ROȘIE (în stilul lui Daniil Harms)

Tînărul poet Rodion Bezumevski mergea liniștit pe bulevardul „ Armata roșie” cînd deodată zări, cu coada ochiului, o femeie trupeșă pășind grăbită în urma lui. Cucoana purta un pardesiu dintr-o stofă în carouri, ca o pătură de cai, o beretă asortată, cizme lucioase din iuft roșu și căra o sacoșă doldora cu cărți. O recunoscu, era Vasilisa Bezmetiuc, redactoare șefă la gazeta надежда и терпение („Speranța și răbdarea). Palid de emoție, băgă mîna-n buzunar, intenționînd să scoată ultima lui creație poetică, intitulată мечта молодого человека („ Visul tînărului colhoznic”) dar se fîstîci și-n locul manuscrisului îi întinse Vasilisei o sticluță cu cerneală roșie. Aceasta îl măsură scurt, făcu ochi mari, apoi își luă avînt și, trosc! îl pocni în creștet cu un volum gros, pare-se că era volumul doi din Lenin, Opere alese. Tînărul se clătină și bîigui:
„ Un modest omagiu, din partea mea!”
Femeia scuipă cu scîrbă:
„ Jigodie, ce-ți veni, faci bășcălie de mine!?”
Nici una nici două, trosc, trosc! îl mai altoi de două ori. Bezumevski scăpă din mînă sticluța cu cerneală care se sparse împroșcînd tot caldarîmul cu farbă roșie. Vasilisa își văzu apoi de drum, fără să-ntoarcă capul, însă, spre nenorocul lui, se nimeri să treacă pe-acolo un gardian public.
„ Ce faci aici, cetățene?!” întrebă acesta încruntîndu-se ca un personaj central dintr-un tablou istoric de gen.
„ Nimic, a fost o întîmplare nefericită, eu de fapt am vrut să...” murmură Rodion.
Polițaiul îl măsură lung și-și zburli mustața cu arătătorul, apoi scuipă și el:
„ Să-ți fie rușine...și mai zici că ești telectual!? Ia pune mîna și curăță trotoaru’ pă care l-ai mînjit!”
„ Cu ce să-l curăț, că n-am leșie?” se apără tînărul aspirant la grațiile Eutherpei.
„ Te privește, nu știu, dar lună și bec să-l faci că altfel te bag la zdup!!” răcni gardianul.
O băbuță miloasă, care trecea pe acolo, îi sări în ajutor:
„ Maică, cred că iasă cu o perie de sîrmă și esență de oțet, eu așa scot petele de cerneală!”
Rodion Bezumevski dădu fuga la farmacie și cumpără o litră de esență de oțet. Perie de sîrmă nu reuși să achiziționeze, fiindcă vînzătoarea de la mic-gros îi spuse acră: „ perii de sîrmă nu livrăm fără bon de repartiție!” așa că se resemnă și începu să frece caldarîmul cu unghiile și cu mult oțet. O fi isprăvit pînă-n ziua cînd eu vă istorisesc pățania lui? Drept să vă spun, nu știu! Te întreb, însă, pe tine cititorule: chiar așa, perii de sîrmă pe repartiție?
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23782
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE