PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Multiculturalism, identitate naţională şi dialog interreligios Text postat de Emanuel Cristescu Cu siguranţă, tragedia [1] de la Bruxelles reprezintă eşecul multiculturalismului intraeuropean şi consecinţa unor acţiuni războinice desfăşurate cu mult înainte de atacurile teroriste care au avut loc. Pe de altă parte, ele relevă lipsa dialogului dintre state şi dintre religii. Pe fondul unei astfel de lipse şi a izolaţionismului religios, de secole, s-au indus şi dezvoltat fundamentalisme care hrănesc şi exacerbează ura, refuză alteritatea şi toleranţa şi văd în ceilalţi un inamic. Atâta timp cât lumea se va preocupa doar de acest tip de fapte, care sunt consecinţe, şi nu vor fi căutate, analizate şi soluţionate cauzele care produc astfel de efecte lucrurile vor rămâne ca şi până acum. Şi astfel de atacuri teroriste vor mai avea loc. Din păcate, dintr-un interesat servilism geopolitic şi geostrategic, multe state adoptă tactica struţului şi se ocupă de înlăturarea consecinţelor atacurilor fără a se pune degetul pe rană şi fără identificarea şi înlăturarea cauzelor profunde care conduc la asemenea situaţii care pun sub semnul întrebării existenţa paşnică pe planetă. Problema, credem noi, vizează cel puţin trei paliere. Unul la nivel de politică sau filosofie politică, unul la nivel religios şi unul la nivelul percepţiei şi realităţii în care cetăţeanul, aparţinând oricărui stat şi oricărei religii, trăieşte. În abordarea acestor problematici trebuie pornit de la un adevăr fundamental care ar trebui avut în vedere de toţi. O moarte este la fel de tragică şi de egală indiferent zona, statul, filosofia, doctrina sau religia în care are loc. Şi dreptul la viaţă trebuie să fie acelaşi în orice continent, în orice ţară în orice comunitate. De la această paradigmă valorică trebuie să pornească toate acţiunile factorilor responsabili de luarea unor decizii politice, militare ori religioase. Lumea ar trebui să gândească empatic. Şi să înţeleagă, pe termen lung, mecanismele lăuntrice ale trăirilor fiecărei fiinţe umane în faţa morţii. Şi să realizeze starea de furie, revoltă şi neputinţă a celor slabi pentru nedreptatea unei morţi provocate în numele oricărei motivaţii produse ca urmare că unii dispun de forţe militare superioare. Ei bine, dacă am gândi aşa, am înţelege că o astfel de stare conduce la disperare. Iar disperarea neputinţei conduce la reacţii şi acţiuni disperate în care oamenii consideră că nu mai au nimic de pierdut şi încercă, evident, cu mijloacele lor slabe şi, aparent, neputincioase să-şi facă dreptate singuri. Transformându-se în acte de natură teroristă şi sacrificând viaţa unor oameni nevinovaţi. Prin urmare, trebuie acceptată ideea că o moarte provocată premeditat este la fel de tragică atât la Bruxelles cât şi la Bagdad, de exemplu. Din păcate, secole de războaie şi injustiţie, de fanatism statal şi religios au „construit” lumea în care trăim şi în care, iată, teama şi nesiguranţa devin tot mai prezente. Pe de altă parte diferenţele culturale, valorice şi religioase, în lipsa unui dialog real, sincer şi deschis, în loc să conducă la înţelegerea „celuilalt” accentuează deosebirie, exacerbează anumite sentimente şi le duc în zone fundamentaliste. Constatăm că lumea este departe de o coexistenţă paşnică a civilizaţiilor. Că este încă nepregătită să se înţeleagă şi să se accepte, aşa cum este, reciproc. În acest context, credem noi, multiculturalismul intraeuropean, pentru o lungă perioadă de timp va fi pus sub semnul întrebării iar mulţi, foarte mulţi îl vor considera ca un eşec real. Pentru că este dificil, dacă nu cumva insuportabil, să trăieşti cu spaima în suflet, cu frica permanentă că în spatele tău poate fi un „răufăcător” disperat care în numele injustiţiei care i s-a făcut la nivel instituţional, de abuz de forţă, vrea să-şi facă „dreptate” Dreptatea lui. Şi a grupului din care el face parte. Dacă la nivel statal, de bine de rău, există un organism internaţional care ar trebui să faciliteze dialogul dintre ţări, numesc aici ONU, deşi de multe ori extrem de neeficient, la nivel religios lucrurile sunt, se pare, abia, la început. Şi, până ce nu se va realiza o reală dezbatere intereligioasă, până ce nu se va ajunge la o masă critică prin care mentalităţile intolerant fanatice să fie înlocuite cu toleranţa şi respectul faţă de celălalt, credem că modelul „multiculturalismului interstatal” rămâne singura soluţie. Altfel ne aflăm în ipostaza de a încerca să avem în acelaşi timp şi în acelaşi spaţiu „apa şi focul” Lucru imposibil de realizat. În acest mod se pot preveni stările conflictuale cu, după cum am putut constata, efecte dezastruoase asupra cetăţenilor nevinovaţi, pe de o parte, iar pe de alta se asigură, deşi oarecum limitat, aspiraţia către multiculturalitate. De aceea o schimbare fundamentală a politicilor UE faţă de refugiaţi devine obligatorie. Sigur, idealul creştin, frumos, „grija faţă de aproape” este un ideal de dorit. Însă când în numele lui se pune în pericol însăşi existenţa creştinului soluţia nu poate fi decât una singură. Revenirea la valorile naţionale şi ajutorarea celuilalt „la el acasă” sau în zone sigură cât mai aproape de „casa lui” şi de cultura şi religia lui. Iar revenirea la multiculturalismului intraeuropean să se facă atunci când paşii către atingerea acelei mase cridice de toleranţă şi respect, despre care am vorbit mai sus, vor fi fost făcuţi. Cu toate avertizările făcute şi cu toate semnalele de alarmă care au fost trase politica germană în domeniul refugiaţilor, iată, s-a dovedit a fi falimentară. Pentru că în rândurile refugiaţilor au fost infiltarţi şi un mare număr de terorişti kamikaze care sunt gata imediat să treacă la acte teroriste. Şi problema care se pune acum este nu dacă vor mai avea loc astfel de acte ci când. Aşadar o concluzie se desprinde din această analiză. La nivel statal, internaţional, ONU ar trebui să se întrunească, de urgenţă, şi să găseasă soluţii de pacificare a zonelor conflictuale în special Siria, Irak, Libia şi altele. Pentru sceptici amintesc faptul că, de curând s-a realizat ceea ce, până nu demult, părea imposibil, adică un acord între SUA şi Iran[2] La nivel religios deschiderea către dialog a religiilor reprezintă un fapt de o importanţă capitală. Este necesar ca acest dialog să se dezvolte, să se permanentizeze şi la el să participe toate religiile lumii. Semnalul şi exemplul ar trebui să fie date de capii sau responsabilii religioşi principali urmat apoi de astfel de dialoguri la nivel zonal şi local. În acest fel prejudecăţile, suspiciunile, miturile false ale unora despre alţii pot fi explicate, înlăturate. Iar asperităţile aplatizate, netezite. Se deschide calea spre o nouă paradigmă, aceea a cooprării interreligiilor şi respectul reciproc dintre acestea. Evident, cale nu este nici simplă şi nici uşoară. Dar este un început. Un început promiţător. Care este posibil. Iată, am constatat cu bucurie că un astfel de dialog poate fi real. Un semnal puternic în acest sens a fost dat de deschiderea celor două mari religii creştine care, după 1000 de ani de la Marea schismă, au găsit forţă să se aşeze la aceeaşi masă şi să vadă ceea ce le uneşte. Sigur, acestă viziune poate fi considerată de către unii idilică ori chiar utopică. Dar, se pare, este singura cale pentru a evita alte şi alte războaie şi atacuri teroriste. Ca soluţie tranzitorie credem că naţional-democraţia deschisă, postmodernă, europeană, având, ca valoare fundamentală, ideea că omul este cea mai mare bogăţie a unei naţiuni ar putea fi un bun instrument privind soluţionarea problemelor conflictuale şi de dezvoltare paşnică a ţărilor. Japonia nu are resurse. În schimb, cu munca şi inteligenţa poporului japonez, aceasta a devenit una dintre cele mai prospere, civilizate şi respectate naţiuni ale lumii. Redau dintr-o lucrare publicată în Opina Naţională[3] unele dintre cele mai importante principii ale naţional-democraţiei europene postmoderne: • „Naţional democraţia consideră cetăţeanul adevărata bogăţie a unei naţiuni. De statusul acestuia precum şi de modul în care este respectat, tratat, antrenat, implicat, recunoscut şi recompensat cetăţeanul, în cadrul naţiunii, depinde nivelul de dezvoltare, bunăstare şi respect al acesteia. • Suntem mândri de trecutul nostru istoric, de cultura şi contribuţia noastră ştiinţifică la dezvoltarea umanităţii. Suntem mândri că suntem parteneri într-o uniune de state având o cultură milenară, suntem mândri de originile acestei culturi, dacice, greco-romane, celtice, germanice, nordice şi slave. Această moştenire şi secolele de civilizaţie creştină se caracterizează prin setea de libertate, de creativitate, de pasiune, implicare şi responsabilitate. • Identitatea naţională şi solidaritatea sunt sunt valori fundamentale ale naţiunii noastre, valori care au fost grav afectate în ultimele decenii. De aceea noi milităm pentru restabilirea lor în cadrul naţiunii precum şi pentru revenirea la patriotismul identitar şi social. Aceste valori constituie fundamentul naţional-democraţiei. • Ataşamentul faţă de propria naţiune, respectul faţă de celelalte naţiuni, libera exprimare a tuturor opiniilor, libera voinţă a poporului român de a-şi conduce propriul destin independent de toate imixtiunile, trebuie să rămână valori permanente ale naţiunii noastre. • Naţiunea română a dezvoltat, în context european, o civilizaţie proprie, specifică, bogată în tradiţii. Românul care este un spirit cultural de o mare bogăţie lăuntrică a trăit şi trăieşte împreună cu ceilalţi şi pentru ceilalţi dând naştere unei naţiuni cu un geniu propriu, un destin propriu, în context european şi universal, cu o cultură şi o istorie de care este mândră. Aceste trăsături trebuie dezvoltate, îmbunătăţite permanent, promovate şi apărate. Şi duse mai departe, din generaţie în generaţie. • Naţional-democraţia militează şi acţionează pentru dezvoltarea spiritului civic, pentru adevăr şi dreptate pentru cunoaşterea istoriei neamului nostru pentru dezvoltarea spiritului nostru şi al copiilor noştri pentru cunoaşterea istoriei şi a luptei de enanicipare în lupta împotriva celor care încearcă să ne mintă, să ne manipuleze, să ne denigreze şi să ne culpabilizeze. Naţional-democraţia pledează pentru cunoaşterea istoriei dar respinge răscolirea rănilor istoriei, responsabilizarea şi culpabilizarea generaţiilor actuale pentru excesele, abuzurile şi erorile istoriei care ar putea conduce la recrudescenţa unor noi mişcări de tip iredentist şi revanşard. Naţional-democraţia postmodernă, europeană, i-am putea spune „open source” face apel la toate popoarele lumii să militeze pentru pace, înţelegere şi cooperare, pentru iertarea erorilor istoriei şi pentru construirea unui viitor mai bun pentru toate naţiunile lumii. Viitor bazat pe încredere, respect reciproct şi întrajutorare. • Naţional-democraţia aderă fără rezerve la valorile şi principiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi se angajează să le respecte. De asemenea, se angajează să respecte drepturile naturale fundamentale care sunt: libertatea, egalitatea în faţa legii, proprietatea şi siguranţa cetăţeanului. • Drepturile noastre fundamentale sunt garantate constituţional iar cele care privesc libertatea de expresie şi de asociere trebuie să facă obiectul unei protecţii suplimentare. • Naţional-democraţia presupune garantarea, prezervarea, redescoperirea independenţei naţionale şi libertăţii într-o Europă eliberată de utopia noii ordini mondiale. • Valorile şi principiile noastre trebuie apărate şi conservate faţă de orice agresiune care ar putea conduce la distrugerea civilizaţiei noastre înainte ca aceasta să ajungă să intre într-un ireversibil declin moral. Care ar putea fi dezastruos pentru naţiunea noastră. • Naţional-democraţia militează pentru gândirea diversă, restabilirea independenţei intelectuale şi se opune ameninţărilor dictaturii gândirii unice şi terorismului intelectual al acesteia. • Naţional-democraţia se opune cu toată forţa dictaturilor de orice fel şi respinge cu tărie încercările de a reduce fiecare individ, fiecare cetăţean la rangul de consumator într-o lume ultraliberală, sălbatică de către deţinătorii puterii care se vor elite, singurele elite gânditoare şi care militează pentru uniformizarea poarelor, distrugerea identităţilor naţionale şi punerea tuturor ţărilor în sereviciul unei mondializări reducţioniste pentru naţiunile lumii. • Activitatea şi munca noastră sunt puse în slujba democraţiei, a neamului nostru, a libertăţii şi prosperităţii. • Considerăm că în prezent şi pentru o extrem de lungă perioadă de timp, dacă nu cumva, pentru totdeauna, statele naţionale vor avea şi vor trebui să aibă rolul esenţial atât în Europa cât şi în lume. Sigur, statele Europei vor coopera, vor derula acţiuni în comun cu respectarea Tratatelor UE, vor renunţa la anumite componente ale suveranităţii, în special în domeniul apărării, comune dar rolul lor trebuie să fie menţinut şi, în unele domenii chiar întărit. • Considerăm că utopiile universaliste şi mondialiste şi-au atins limitele şi că numai statele şi uniunile de state, care să constituie la nivel planetar centre multipolare sunt viabile şi vom milita pentru aceasta. • Înţelegem participarea statelor europene la UE ca parteneri egali şi respingem, de plano, orice încercare a altor state, de a subordona în vreun fel, alte state. • Credem în valorile cultural politice ale fiecărui stat şi considerăm UE ca un fel de orchestră în care fiecare stat se comportă ca un instrument cu o individualitate şi caracteristici proprii, bine conturate. Nu credem în standardizarea socială şi în uniformizarea culturilor şi mai ales, nu credem în uniformizarea naţiunilor. • Europa trebuie să respecte identităţile naţionale, regionale şi locale precum şi tradiţiile cultural istorice ale tuturor statelor componente. • Considerăm, după cum s-a putut constata din modul de funcţionare de până acum, că Uniunea Europeană are un deficit de democraţie. Deficitul democratic conduce la dispariţia apărării interesului public şi la o exagerată apărare a interesului particular, de multe ori, nelegitim. Popoarele şi cetăţenii nu trebuie să fie un fel de miei care pot fi duşi la tăiere la voinţa cuiva, din afara. De aceea Tratatele de funcţionare ale UE vor trebui revizuite şi bazate pe principii democratice de management şi luare a deciziilor cu accent pe democraţia participativă. Aceasta cât mai curând, pe baza experienţei acumulate şi până nu încep să se dezvolte mişcări centripete de abandonare a construcţiei europene. Pentru că există semnale foarte serioase în acest sens, exemplul Marii Britanii, al Poloniei şi Ungariei producând deja îngrijorare. Mutatis mutandis, aceste principii generoase pot fi adaptate fiecărui stat, fiecărei naţiuni. În acest fel, pacea şi respectul reciproc s-ar putea instala în lume pentru o lungă perioadă de timp. Şi fiecare stat ar putea contribui la Marea Cultură a umanităţii cu valorile sale. Note: [1] În 22 martie 2016 mai multe atacuri teroriste, soldate cu peste 30 de morţi şi sute de răniţi, au avut loc la aeroportul şi metroul din Bruxelles. Statul Islamic şi-a asumat responsabilitatea pentru acestea. Teroriştii susţin că au ales Belgia ca ţintă, din cauza afilierii acesteia la coaliţia îndreptată împotriva Statului Islamic. (NA) [2] Există zvonuri potrivit cărora teoriile şi tehnologiile Keshe, prin intermediul cărora pot fi generate şi controlate câmpuri gravitaţionale şi magnetice, ar fi avut o importanţă determinantă în realizarea acestui acord. Există declaraţii ale reprezentanţilor Fundaţiei Keshe prin care se susţine că ar fi capabili să intercepteze orice rachetă care ar fi îndreptată asupra lor şi să o întoarcă spre locul de unde a fost lansată însă cu o viteză de câteva ori mai mare. [3] I Corbu, Naţional-democraţia europeană, post modernă, Opina Naţională, nr. 739; 740. Editura Fundaţiei Româna de Mâine, Bucureşti, 2016 http://opinianationala.ro/d/wp-content/uploads/2016/02/739.pdf şi http://opinianationala.ro/publicatie/nr-740/ Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Ce tare! Acuma domnul cu pricina Ce poantelor nu dă de cap Vrea să ne spună, bată-l vina, Ce tare-i el! Ce tare-n...cap!   Postat de catre Alex Popescu la data de 2016-04-02 13:45:53               foarte interesant cat despre Alex Popescu... fin'ca-s greu de cap poantelor 'mnealui nu le dau de cap nici in ruptul capului p.s. foicica fagului   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2016-03-29 09:46:24               de ce postați asemenea texte aici? Păi unde domnule sportist? Unde se-nscrie un eseu? Pe stadion? Precum un zeu Al spectatorului...ruigbist?   Postat de catre Alex Popescu la data de 2016-03-27 12:21:24               Domnule Popescu, adevăr grăiți. Corect spus domnule Cornel! Eu tot ce-afirm e-adevărat. Exemplu: sunteţi "cel mai cel": Ca eseist...inocentat!   Postat de catre Alex Popescu la data de 2016-03-27 11:57:36               "Trebuie să fie în ele ceva profund" CTA N-are dreptate don Cornel! Ceva ceva e! Ca un hap! Dar nu e ce-şi doreşte el Este ceva ce e pro...cap!   Postat de catre Alex Popescu la data de 2016-03-27 11:46:20               „ Inocența mea constă în faptul că nu pricep subtilitățile intenției dv.” E de domeniul evidenţei Însă normal ar fi s-aveţi Şi în domeniul inocenţei Ceva ceva...abilităţi!   Postat de catre Alex Popescu la data de 2016-03-27 11:35:46               Domnule Popescu, adevăr grăiți. Inocența mea constă în faptul că nu pricep subtilitățile intenției dv. Trebuie să fie în ele ceva profund și, cum ne-ați obișnuit, dăștept. De eminență cenușie care vrea să iasă la lumină.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2016-03-27 08:22:20 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               "O întrebare inocentă" CTA Un lucru pare evident Când pune întrebări Cornel: De la Muză ia talent Iar inocenţă de la...el!   Postat de catre Alex Popescu la data de 2016-03-27 06:38:54               O întrebare inocentă: de ce postați asemenea texte aici? Vreți să-i dați o satisfacție domnului Buricea care vă aplaudă de la o vreme slugarnic? Sau vreți să-l provocați pe distinsul fost discipol, acum dizident? Sau, pur și simplu, nu vă puteți abține?   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2016-03-26 08:06:28               Domnule profesor, asta voiam de la dumneavoastra! Sa fiti radical. Nu, nu glumesc!   Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2016-03-25 10:28:18               PS. Pe Facebook distinsul ecsintescu face parte dintre prietenii mei. Îl atenţionez că şi acolo există posibilitatea blocării dacă va continua cu lipsa de bunăcuviinţă. În plus şi telefonul meu are funcţia de blocare.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2016-03-25 07:34:56               Europeea şi limitele democraţiei sau eşecul multiculturalismuli textual Am ezitat în a valida sau nu actele de terorism textual din pseudocomentariile distinsului ecsintescu. Topicul, de mai sus, fiind, totuşi, un text pledoarie pentru dialog şi toleranţă, până la urmă am validat. Cu sentimentul că Europeea, acest "Bruxelles al textului" iată, poate fi agresată şi supusă unuor "acte teroriste" de natura indeii (în fapt a lipsei de idei) Am făcut-o în încercarea de a căuta să înţeleg care ar putea fi motivaţiile lăuntrice ale, vorba vine, "domnului ecsintescu" Mărturisesc, în spaţiul logicii nu am găsit motivaţii cât de cât pertinente. Dar poate nu le voi fi decelat eu. Tocmai din spirit democratic şi pentru a da un exemplu te toleranţă, ecsintescu a foast, oarecum, un răsfăţat al site-ului. Şi pentru aceasta am primit nenumărate reproşuri şi am fost acuzat de către unii membri ai site-ului de tot felul de lucruri, inclusiv de grozăvii! Urmând, oarecum asumat, pilda unei celebre creştine "aţi făcut bine şi vi s-a plătit cu rău? Continuaţi să faceţi bine!" am suportat cu stoicism acuzele ştiind adevărul. Adică imparţialitatea mea şi inexistenţa vreunui compromis de orice natură pe care să-l fi făcut. Ştiu şi am credinţa fermă că adevărul aşteaptă şi doar minciuna se grăbeşte. Într-un context postdictatorial am considerat şi consider încă, esenţial, dreptul la liberă exprimare ca un drept sacrosanct. Drept care trebuie să prevaleze, inclusiv, valorii textuale. Indiferent de opţiunile, doctrinele, varietatea credinţelor şi nivelul de cultură sau incultură ale cuiva. Şi am fost consecvent acestui principiu democratic. În limbaj europeeic aceaasta ar similară "multiculturalismului european" Şi, iată, asemeni Europei şi Europeea poate constata un fel de eşec al "multiculturalismului intraeuropeic" În loc să citească şi să reflecteze asupra textului sau să-l ignore ori să-l desfiinţeze polemic sau să ia paragrafe pe care să le comenteze, combată, etc. micul "islamist textual" nu găseşte altceva mai bun de făcut decât să-şi arate neputinţa ideatică comiţând un act de "terorism textual" (am folosit cu oarece strângere de inimă metafora, gândindu-mă că ar putea fi greu înţeleasă de către distinsul domn; în sfârşit am riscat!) Adică atacându-mă la persoană şi insultându-mă. "Demenţă" "cretin" "0%"! De aceea am ezitat dacă să valizez sau nu aceste insanităţi. Am făcut-o cu strângere de inimă. Dar am făcut-o ca un studiu de caz. Pentru a constata şi demonstra, mutatis mutandis, asemenea Europei, eşecul "multiculturalismului europeic" Mai degrabă intraeuropeic. Pentru încălcarea regulamentului ecsintescu se află sub sancţiune. Adică are nivelul redus. Prin urmare, altă sancţiune nu mai poate primi. Eventual să-i prelungesc durata sancţiunii. Deci el nu mai poate posta direct. Adică, textele sau comentariile sale, necesită validare-invalidare. Asta înseamnă că Europeea are anticorpii necesari pentru a se apăra. Comentariile de mai jos nu ar fi trebuit validate. Le-am validat totuş, cum spuneam, ca studiu de caz. Pe viitor astfel de insanuitţi nu vor mai apărea aici. Spunea Călinescu, parcă: "să nu te întrebi ce este cineva ci ce devine: creşte, stă sau dă înapoi?" Din păcate colegul nostru, se pare, în planul literaturii, a stagnat demult. Iar prin ce face şi ce scrie în ultimul timp cred că dă înapoi. Şi o face cu rapiditate! Adică îşi pierde legitimitatea de a mai apărea aici.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2016-03-25 07:25:16               Stiti care este salvarea. Ca ramaneti la ---------0la suta! O sa vedeti.   Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2016-03-25 01:09:04               Lumea ar trebui să gândească empatic. Şi să înţeleagă, pe termen lung, mecanismele lăuntrice ale trăirilor fiecărei fiinţe umane în faţa morţii. Şi să realizeze starea de furie, revoltă şi neputinţă a celor slabi pentru nedreptatea unei morţi provocate în numele oricărei motivaţii produse ca urmare că unii dispun Si eu am vrut sa-l calc in piciorul drept pe doctorul care mi-a consultat mama cu 1 ora inainte de moarte Doamne, ce limbaj cretin...scuzati-ma. V-ati babit!   Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2016-03-25 01:08:07               Doamne...cine ala cu coarne credeti, ca citeste dementa de mai sus? 1. ala cu coarne inainte de hristos era zmeker 2. dementa, exista zvonuri ca se ia 3. sus, este in univers si bate stratosfera. 4. cine?   Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2016-03-25 01:04:41               Un articol la obiect, felicitari !   Postat de catre Mihail Buricea la data de 2016-03-24 14:01:14	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23983 Comentarii: 120107 Useri: 1426
ADMINISTRARE