FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Bufonul regelui (reluare)
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu


Avertisment amatorilor:

„Un filosof de curte nu e cu nimic mai mult decît bufonul regelui.”
(nu-mi mai aduc aminte cu-i aparțin vorbele, s-ar putea să fie ale lui Aldous Huxley)


Aveam în facultate un coleg, onorabil în multe privințe, prezentabil, volubil, sociabil, destul de stilat, care umbla mereu însoțit de cel mai prost și anost dintre colegi. Îl tîra fără rezerve prin toate cercurile unde se învîrtea. Era o ascociere greu de înțeles pentru cei mai mulți dintre noi. Ni se părea nu doar bizară, ci oarecum degradantă pentru el. În fine, cineva l-a întrebat de ce și a primit un răspuns pe măsură:

- În orice grup mă duc e nevoie totdeauna și de un prost sadea și eu îl am, pentru orice eventualitate, lîngă mine.

*

La curțile suveranilor, după cum bine știți, exista întotdeauna și un bufon. Rolul său era să întrețină prin glumele pe care le făcea, dar și prin persoana sa schiloadă și scălîmbă o atmosferă de veselie. Personajul nu era doar un actor dedat la giumbușlucuri ieftine, dar era, de obicei, și un ins tarat, cu reale defecte fizice, suferind de nanism, ghebos și șchiop, și, evident, deraiat psihic. Era comic, grotesc, dar și caraghios, căci, măscărici fiind, îi făcea pe alții să rîdă, dar era și ținta batjocurii tuturor.

Uneori, devenea preferatul regelui, un fel de consilier intim care țopăia permanent în preajma sa și își permitea glume deșucheate cu suveranul. Era, dealtfel, singurul care avea acest privilegiu. De obicei, purta și acel costum specific bufonului sau nebunului, însemn care îl predestina la a nu fi luat în serios și a fi scutit de penitențe.

Întrebarea de ce îl tolera monarhul cu atîta lejeritate și bonomie în preajma sa are două răspunsuri. Primul este acela că printr-o prezență scălîmbă mereu în preajmă, grandoarea sa devenea cu mult mai evidentă. Iar toleranța excesivă de care se bucura măscăriciul îl făcea pe suveran să pară mai magnanim decît și-ar fi permis cu alții.

Al doilea, e mai subtil și mai pervers. Suveranul este sătul de etichetă și protocol, de mascaradă și lingușeală, detestă toate oglinjoarele ipocrite din jur. Preferă ca, sub masca nebuniei, un ins detracat să-i spună permanent cum este cu adevărat. Căci măscăriciul este oglinda lui fidelă în care se poate vede așa cum este de fapt, schilod sufletește. Și asta interzicînd celorlalți să dea crezare țîcnitului.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  CTA. "Unul vorbitor deci." Desigur. Altfel, cum mă înțelegeam cu el?

RȘ. Nimic nu-ți scapă. Mă amuz de azi-dimineață! Dar ai văzut, finuț și ecoliterar!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 21:21:31
         
 
  "Poate să v-o pună?"
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 13:19:16

bingo! încet-încet, v-am adus pe calea cea bună :)
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2015-01-30 21:01:52
         
 
  A văzut poza asta un urangutan.

Unul vorbitor deci.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-30 20:44:14
         
 
  "Nu vă mai chinuiți cu încercări fumate, expirate de pe cînd eram la grădiniță."(rollerică)

ei, nici așa tare nu am exagerat în descirerea mea anterioară, fănăsel!
am căutat să fiu și eu mai delicat. ți-am făcut o caracterizare ceva mai adusă den condei.
iacă:
"mititel și sfrijit, în pantalonei scurți, cu ochișorii ăia de viezure spălăcit, cu cioculețu ăla de becher înamorat de îngerițe pasagere, prin vastele-ți apartamente... bașca aerele de mare gînditor sapient."

acuma ce făcuși cu poza aia? m-ai contrazis, m-ai dat în gît! te-apucași să ți-o expui în văzul tuturor. o să zică lumea că nu am talent la descrieri, nu că am fost pătruns de o adîncă empatie față de personagiu și i-am retușat trăsăturile.
da' ce căutai cu găina aia-n brațile tele?
ai ademenit-o-n garosnieră și ai iubit-o cu pasiune angelică, așa cum faci cu pripășitele bulevardiere? te-ai dat cocoș?
aibi grjă să faci rost de un incubator bun, ca să nu ți se piardă sămînța!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-30 15:56:47
         
 
  Întrebarea este una sumpșă: Cum se face așa o fotografie când ai mâinile ocupate?  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 15:08:13
         
 
  Sînteți mediatorul lui? Sau translator?

E o întrebare nevinovată sau plină de picanterii obscene?

Sau vrea să arate ce l-a învățat îmblînzitorul?

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-30 14:00:52
         
 
  A văzut poza asta un urangutan. Pre limba lui ar fi vrut să vă pună o întrebare. Poate să v-o pună?  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 13:19:16
         
 
 

Într-adevăr, v-am văzut la o expoziție de găinari
(iubitori de găinării).

găinar photo Monkey-falls-in-love-with-a-chicken_zpsf36cd15f_1.jpg

Nu vă mai chinuiți cu încercări fumate, expirate de pe cînd eram la grădiniță.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-30 12:45:35
         
 
  Iată.

Mai puțin "regalitatea"
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 11:08:05
         
 
 
în orice caz, amîndoi, în iubirea voastră disperată, reeditați un fel de tragicomedie șiekspiriană, de succes nebun. doar că nu se poate distinge exact care-i cu fustă, care-i cu pantalonei. că e iarnă, frig și ceață și nu se mai poate ieși la asfalt cu rotilele-n chișioare și pantaloneii-n vine!
în orice caz, așa "marțiali" și analitici (fără aluzii!) cum vreți a părea, dezbătînd spinoasa problemă a nu știu cărui personaj rău famat în cercurile aristoice ale mai-marilor minții, parcă-parcă apăreți în rolul moșilor ălora palvragii de la balconul muppetșilor!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-30 10:32:15
         
 
  Înțeleg că vă tentează mai mult regalitatea (psiho-pedagogică) decît colegialitatea perversă a obsesiilor comune.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-30 10:26:50
         
 
  "Personajul nu era doar un actor dedat la giumbușlucuri ieftine, dar era, de obicei, și un ins tarat, cu reale defecte fizice, suferind de nanism, ghebos și șchiop, și, evident, deraiat psihic." (rollerică)

afanase, mă filosofule de garsonieră, mă juma dă buletin,
tu te-ai uitat vreodată la tine, așa, mai din profil-față-spate? că eu te știu pe viu – sper că nu negi asta. deci cum dracului îți poți tu permite să iei în bîză defectele fizice ale cuiva, fie el și clovn, cînd tu ești mai caraghios, în poza ta naturelă, decît un clovn?
mititel și sfrijit, în pantalonei scurți, cu ochișorii ăia de viezure spălăcit, cu cioculețu ăla de becher înamorat de îngerițe pasagere, prin vastele-ți apartamente... bașca aerele de mare gînditor sapient.
afanase, minuscul moralist de ocazie, uscat ca o prună pusă la păstrare, mignon faraon de cușcă, înfășurat în pergamente scolastice, uită-te, tăticu, ma întîi la poza ta umblătoare și pe urmă dă-te făt-frumos la vorbe gros!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-30 10:25:43
         
 
  Colegul o făcea pervers, premeditat.

Aici se întâmplă prin hazard. Iar eu am încercat să-l fac să conștientizeze situația pe care o creează invocând celebra epigramă a lui Marțial.

În mare ați prins ideea. Însă ignorați sau vă scapă subtextul psiho-corectiv.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 10:21:01
         
 
  Și colegul meu cultiva aceeași paradigmă avantajoasă:

- În orice grup mă duc e nevoie totdeauna și de un prost sadea și eu îl am, pentru orice eventualitate, lîngă mine.

Doarea să strălucească raportat la etalonul pe care-l purta mereu la el.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-30 10:13:21
         
 
  "v-ați mărturisit singur pornirile și nevoia de a vă însoți cu asemenea personaje deșucheate." Total greșit și abuziv interpretat.

Nimic incongruent în textul meu. Perderea nu se referă la persoană ci la paradigma evaluativă prin comparație.

Confundați -normal ori intenționat doriți să o faceți- "toleranța" cu "necesitatea însoțirii"
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 10:08:23
         
 
  Îmi face o deosebită plăcere să vă citez din moment ce v-ați mărturisit singur pornirile și nevoia de a vă însoți cu asemenea personaje deșucheate.

Astfel, obsesia pe care a făcut-o pentru mine, în subsolurile textelor mele, intratabilă psiho-textual, nu se va mai putea manifesta aici. Iar textele mele nu-și vor mai putea manifesta întreaga strălucire nemaiavând referențialul antitetic.

Se distruge astfel permanenta antiteză între ce scriu eu și percepțiile empiric-naivo-compulsive ale împricinatului. Ori, în lipsa acestei „urâte și bătrâne”, cum ar fi spus Marțial, prestații, probabil, unii, nemaiavând sistem de comparație, adică, referențialul peian, aflat în permanentă stagflație congnitivă, estetică și etică, vor considera doar normale și nu strălucitoare textele mele. Și, evident, eu voi marca pierderea. M-am obișnuit atât de mult cu această paradigmă încât, cu siguranță, o să-mi lipsească.
 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-30 09:59:52
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Îmi place și nu-mi place tableta de mai sus.

Îmi place pentru "Un filosof de curte nu e cu nimic mai mult decît bufonul regelui." Și acest "îmi place" este prevalent faptului de "a nu îmi plăcea" pentru că vizează un aspect de o mai mare generalitate. :i importan'[. Fapt pe care, de mult timp, mai direct, mai voalat, încerc să i-l arăt distinsului eseist și, din păcate, nu reușesc. Iată însă că proverbul chinezesc, destul de cunoscut, care spune că "daca ai destula rabdare vei vedea plutind pe rau cadavrul dusmanului tau ." m-a adus în situația să văd plutind, mutatis mutandis, "cadavrul ideatic" al domnului în cauză. Păi de câte ori voi fi făcut eu trimitere la "filosofii" de curte actuali? Adică, la, cum sugerează domnul CTA, bufonii lui Băsescu? Iată că, adevărul a ieșit la iveală. Prin urmare, sunt total de acord cu domnia voastră domnule CTA!

Unde nu-mi place? Evident, la copita eseistică în care, în mod pervers se invocă perversitatea și se generalizează, de asemenea, mutatis mutandis trimiterea de rigoare.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-30 09:32:35
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE