FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Relativitate, antiteză, neputință și compulsivitate
Text postat de Emanuel Cristescu
Pseudo-Pamflet

Marțial, într-o celebră epigramă, spunea:

„Prietenele tale, o Fabula, sunt toate,
Urâte și bătrâne mai rău nici că se poate
Tu le atragi cu tine la teatru și ospețe,
Ca să apari frumoasă și-n plină tinerețe”

Un fel de teorie a relativității avant la lettre.

De ce am citat această epigramă? Spre a-mi manifesta regretul că, din păcate, după o săptămână, de acum încolo, textele sau intervențiile mele nu vor mai putea fi acompaniate de umbra compulsivă a bardului de Girgiu. Pentru că, după cum presimt, cu tot optimismul meu funciar, distinsul creator își inventează tot felul de alibiuri pentru a nu șterge textul grobian, vulgar, mizerabil, scabros și promiscuu pe care l-a scris la adresa mea, încălcând astfel regulamentul. Și, prin urmare, mă va obliga să-l declar persona non grata, aici, pe site-ul Europeea! Are la dispoziție o săptămână să radieze acel „text”.

Astfel, obsesia pe care a făcut-o pentru mine, în subsolurile textelor mele, intratabilă psiho-textual, nu se va mai putea manifesta aici. Iar textele mele nu-și vor mai putea manifesta întreaga strălucire nemaiavând referențialul antitetic. Adică obsesiile manifestate, cum spuneam mai sus, compulsiv, potrivit metodei proprii bardului, adică, MOI* sau, mai pe larg, Metodei Onomatopeic-Iterjecționiste. În care nu textul contează, nu ce scriu eu, ci EUL, adică autorul. Pentru care, am demonstrat-o**, distinsul bard a făcut o obsesie. Și cu obsesiile nu se poate lupta. Mai ales când ele, obsesiile, iau forme obscen-scatologice și fecaloid-compulsive.

Se distruge astfel permanenta antiteză între ce scriu eu și percepțiile empiric-naivo-compulsive ale împricinatului. Ori, în lipsa acestei „urâte și bătrâne”, cum ar fi spus Marțial, prestații, probabil, unii, nemaiavând sistem de comparație, adică, referențialul peian, aflat în permanentă stagflație congnitivă, estetică și etică, vor considera doar normale și nu strălucitoare textele mele. Și, evident, eu voi marca pierderea. M-am obișnuit atât de mult cu această paradigmă încât, cu siguranță, o să-mi lipsească. Va rămâne doar componenta anabolică, funcția catabolică, pe care, excelent, o îndeplinește distinsul bard,-funcția crează organul- prin uramre, nu v-a mai exista. Iar rolul peristaltic al bolului fecal-textual evaluativ pe care sus-zisul personaj giurgiuvean îl produce nu se va mai putea manifesta europeic ci, probabil, în alte spații, în care tranzitul fizio-hermeneutic va fi având sensul inversat. Adică adecvat „evoluției” lectoriale a insolitului personaj. Oenolectorii europeici care vor să deguste textul peian în splendorile sale pornografice o pot face intrând în editură, la invalidate undeva după, sau pe la, pagina 13 - 14. (un alt membru europeic a devenit fan Marmote și a repostat, încălcând regulamentul și chiar legea penală, postând, de cca 300 de ori, un text cu amenințări cu moartea, explicite)

Cu siguranță, va replica reactiv. În sensul că va spune că insanitățile lăsate de el sub textele mele, ca și cum și-ar marca acest spațiu în interes fiziologic creativ textual propriu, sunt de bază. Voi răspunde. Nu eu îl urmăesc precum umbra ci el a făcut această obsesie atribuindu-și rolul de Mesia al gusturilor de tip naiv-primar al căror exponent se pretinde. Și, pe care eu le iau și le apreciez ca atare. Fără ca acest personaj să înțeleagă frumusețea lumii care constă în imensa ei varietate și diversitate..

Însă, frumusețea lumii nu ar putea exista dacă nu ar exista și cloaca maxima sau, mai pe modern, gândirea de tip vidanjorial Care, după cum se poate observa, există, se pare, și poate ajunge la un adevărat paroxism al plăcerii de tip sado-maso, fecaloid-textuale.

Referințe

* Paradigma critică peiană sau arta de a măcelări texte

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=40418

** Am demonstrat într-un topic faptul că, pentru distinsul domn, nu textul pe care îl scriu eu contează. Ci numele meu. Orice aș scrie eu, pentru distinsul domn este, cel puțin, necorespunzător.

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=44186

În acest text am postat un text capcană. Textul aparține unui celebru critic literar. Evident, distinsul domn a căzut în capcană și a încercat să "măcelărească" utilizând inadecvata metodă MOI.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  nu știam de ce tot dai citate din marțial!
că te dai și mata la fel de marțial, parcă ai un băț înfipt undeva și mergi ca sodatu japonez, uitat în tranșee!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-26 16:40:49
         
 
 
Pe la teveuri s-a adoptat faza idioat㠖 copiată de pe la occidentali, că, deh, ăia e dăștepți ca noaptea! – în care unii tooot boscorodesc ce le trece prin cap și, din off, sunt vîrîte-n față niște hohote de rîs complet anapoda, de zici că protagoniștii emisiunii în cauză sunt cei mai mari comici ai lumii. Tot așa cînd văzui titlul boscorodelii de mai sus, („Ha, ha, ha, domnule Peia,”) avui fix aceeași impresiune. Doar că, spre deosebire de ăia, mata te produci și tot mata hăhăești! Să te iei de mînă cu băsescu!...

„cât o fi fost ea de Inchiziție, nu ar fi avut tupeul să spună așa o poznă: "orice hermenuk, indiferent care ar fi acela, este un impostor, care inventează lumi imporbabile și limbaje fistichii."

Păi să știi că inchiziția aia numai de hermenăuci nu se ocupa ea! Visa Torquemada numai barteși, derrizi și saussuri, pe post de vrăjitori. Ce e drept, la cum bolborosesc inșii ăștia, ar cam fi meritat să li se pună căluș la limbă.

„Citește domnule textul de mai sus cu atenție și șterge dom'le textul ăla care încalcă regulamentul.”

Nu e nevoie, domnu, să-ți parcurg poliloghia firoscoasă. Știu dinainte ce boscorodeli îndrugi. Ești mai previzibil decît personalu dă Taban, care întîrzie regulat cu un secol lumină. Și mai am și altele de făcut, decît să pierd vremea cu farafastîcuri blăblăite.
Iar textul ăla nu-l șterg nici de-al dracului. Știam, pînă aseară, că nu am cum să fac asta. O vreme, după ce m㠄gratulași” cu oftica matale, nu am mai putut umbla prin textele mele, că mă vîrîseși cu dinții-n gard, ofticat că te iau în balon. A trebut să-mi fac alt cont. Aseară am încercat, de kiki, să văd dacă s-a remediat ceva. Se remediase. Așa că taman ștersesem capodopera (nu „porcăria”, precum o etichetezi matale) care te zgrăvește cu maximum de fidelitate.
Dar, probabil, sesizînd careva, frun cenzorel zelos, c㠄mă supusesem” ordinului pe unitate, repede ți-o fi trimis de știre. Și, la fel de repede, ieșiși și mata cu mușchii faciali la interval, să te dai toreadore, cu producția matale. Așa că mi-am repostat capodopera, nesocotind, vai, ultimatumul. Prin urmare și-așa deci, eu aștept de la cei greci, pe merkăli să-i facă-n meci!

„Știi bine că dintr-un click eu aș putea să-l aneantizez.”

Essstraordinar! Ce tare ești, nene! Mai tare ca coca dospită. Stai cu deșetetu pă botonu nuclear și te uiți în oglindă, să te simți barosan. Să tremure lumilii în fața matale, ca piftia din gelatină artificială. O, zei!

„Însă îmi place să cred că ai înțeles și mata ceva din lumea astă”.

Habar n-ai cîte am înțeles, neicusorule, habar n-ai. Din păcate, prea multe. M-am nenorocit pe viață!

„Că văd că ai ajuns să ai complexul victimei.”

Ioiii! Cine o avea complexul ăsta? Eu ori ăl de stă cu mîna pe botonu cu pricina, ca să-i ia maύ cui te supără. Victimă perpetuă...!

„...mata pui între paranteze biblioteci și secole întregi de cultură?”

Ce te/vă mai umflați în nădragi, verică! Cam cîți hermenăuci crezi mata că fusără pă lumea asta? Cred că un procent de 0,01% din totalul „întregii culturi”! Și asta, chiar dacă îi adăugăm la total și pe catalepticii de vraci care încep să bolborosească în limbi, după ce-și comntemplă buricul vreme de cîteva ore. Îi supraestimezi, tataie, pe geambașii ăștia. Chiar dacă te-ncurci și matale printre picioarele lor, doar-doar te-o băga cineva în zeamă.

„până și netul se cutremură de așa grozăvie.”

Așa e. Doar că se cutremură de rîs, cînd aude că iar te-ai produs en-gross, cu analizele matale semanticoide!

„Șterge bre textul ăla pe care excreția lu matale l-a produs cu creierul lu matale dân dotare și rămâi aici.”

Cine zice, ăla e! Excreții produce fix creieru matale.

„Trebuie să vadă lumea că nu numai pistolul se poate scoate când unii aud de cultură.”

Mde, ce să zic? Nu scoți parul la fizcultura cristoică, ca peia. Da’ scoți pixu și-l freci la rece, ca cristaș de la oraș!

ps: bre, ia-l, dracului, d-acilea, din picioarele mele, pă tălîmbă ăsta care lipeste afișe, că aș putea să calc pe el și mă dă-n judecată că l-am făcut afiș pe asfalt fără voia mea!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-26 16:39:13
         
 
  Ha, ha, ha, domnule Peia,

Îmi pare rău că textul meu te-a scos în așa hal din sărite încât ai ajuns să fii mai tare decât Inchiziția care, cât o fi fost ea de Inchiziție, nu ar fi avut tupeul să spună așa o poznă: "orice hermenuk, indiferent care ar fi acela, este un impostor, care inventează lumi imporbabile și limbaje fistichii."

Citește domnule textul de mai sus cu atenție și șterge dom'le textul ăla care încalcă regulamentul. Că doar mai ai, sper eu, resursele neuronale să înțelegi că asemenea porcărie peiană nu o să apară aici în vecii vecilor. Știi bine că dintr-un click eu aș putea să-l aneantizez. Însă îmi place să cred că ai înțeles și mata ceva din lumea astă. Măcar că dacă teci pe roșu riști soarta broscuței cu basculanta din comentariul lu matale, ăla de mai de jos. Fă-o măcar de dragul celorlalți membri dacă nu de dragul meu. Că văd că ai ajuns să ai complexul victimei. Te identifici cu el. Păi cum ne vom mai amuza noi fără astfel de perle, barbar-revoltate și ridicate, în propria-ți percepție, la rang de fapt de cultură, precum mărgica de mai jos? Când mata pui între paranteze biblioteci și secole întregi de cultură? Haide bre că m-ai dat pe spate. "Orice hermeneut este un impostor" spui mata și până și netul se cutremură de așa grozăvie. Hai dom-le vino cu cremenea aia și cu iasca din dotare și dă foc bibliotecilor!

PS. Ce ne vom face noi fără trăznăile astea pe aici? Fără ele Europeea va fi pustiu. Șterge bre textul ăla pe care excreția lu matale l-a produs cu creierul lu matale dân dotare și rămâi aici. Trebuie să vadă lumea că nu numai pistolul se poate scoate când unii aud de cultură. Iată, se poate scoate și parul peian! Brava. Măreață viziune postmodernistă ne dăduși!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2015-01-26 09:45:30
         
 
 
Iar textele mele nu-și vor mai putea manifesta întreaga strălucire nemaiavând referențialul antitetic.

Impresia mea este că dv. ați lucrat din greu să-i dăltuiți alura statuară, i-adevărat dintr-o materie urît mirositoare:

pope photo 3_zps464f551c-1.jpg

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2015-01-26 08:09:33
         
 
  a, și "pseudo-pamflet", zici că-i pelteaua asta scrobită.
asta-i corect: cam tot ce faci p-acilea e pseudo!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-25 22:20:02
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  cică: "relativitate, antiteză, neputință și compulsvitate".

fîsss! poci pentru ca să spun!
zici că vorbești despre descoperirea găurii de la macaroană și meritele iepocale ale celui ce a făcut-o.
ultra-penibil!


 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-25 22:18:39
         
 
  „Spre a-mi manifesta regretul că, din păcate, după o săptămână, de acum încolo, textele sau intervențiile mele nu vor mai putea fi acompaniate de umbra compulsivă a bardului de Girgiu.

ce să zic!, mă doare fix în feștilă că mă declari, tu matale, persoană de interes planetar! (că tot ceea ce emană de la mata musai să aibă o astfel de pregnanță).
după ce radiarăți textul ăla, acum veniși cu faze și emfaze, ca să dai de-nețeles că mi-au tremurat izmenele-n popou, de frică.
iote, ca să-ți fac în sîc, o să-l repostez, chiar dacă o să-l radiezi iarăși.
ce manevre, din vertebre, pe voi – ceata lu pițigoi!
poți chiar de-acuș, nea cristaș, trotinetă cu ataș, să mă declari la ONU, la uniunea ioropeană, la NATO, la na-ți-o frîntă că ți-am dres-o, la dracu-n praznic etc., la cine, ce și cum vrei mata. și încă ceva pă deasupra.

altfel văd că nici nu-ți pasă că parșivul rădulescu-corlportor mă face nebun, iar eu îi semnalez chestia asta rahatului de editor și ăla se scîrmă-n fund, mă păzește pe mine să nu-i dau replica paparudei răDuliene!
neică, mă leși? chiar crezi că mă-nspăimînți ’mneatale cu așa declarațiuni de răzbel?
și, pardon, cine zice, ăla e: adică mata ești un compulsiv.

"Astfel, obsesia pe care a făcut-o pentru mine, în subsolurile textelor mele, intratabilă psiho-textual, nu se va mai putea manifesta aici. "

te amăgești cu gîndu, tataie! pînă la mata, am analizat zeci de texte, pe saitul morților vii, dar chiar și pe aici. așa că nu te da mai rotund decît pămîntu, că ai fi beneficiat de atenția mea expresă, întrucît ești mai plat ca broască strivită pe asfalt de o basculantă!
ai fost o țintă perfectă pentru demonstrațiile mele, asta da. dacă nu realizezi penibilul în care te plasezi, cu boscorodelile alea noelogisto-hermenăuce, de care ar rîde și curcile gostatului, dacă ar mai exista și dacă nu pricepi cît ești de ridicol, nu eu o să mă fac de nechezol!

„ Pentru care, am demonstrat-o**”

ai demonstrat pe dreacu! vorbe de clacă, umflate cu compresorul!
ai impresia că debitezi cine știe ce sintagme profunde, cine știe ce găselnițe terminologice, ce sapienții, dar nu faci altceva decît să te scarpini cu mîna stînga la urechea dreaptă. dacă îți citește aberațiile alea un critic de meserie, își rupe băierile inimii de rîs.

„Cu siguranță, va replica reactiv. În sensul că va spune că insanitățile lăsate de el sub textele mele,”

nu sunt, bre nea pudicule, insanități. sunt adevăruri. știi care-i deosebirea între mine și cei cîțiva de pe aici, care te-au mai luat așa, ușurel, la miștoc: că eu o spun pe de-a dreptul, nu pierd vremea cu diplomații leșinate. și nici nu mi-e frcă de aerele matale de jupîn. dar deloc, deloc, deloc. pe bune. îmi stîrnești zîmbete îngăduitoare cînd îți încordezi mușchii asimptotici și hotentotici încoace și cînd încerci să-mi demonstrez că porcul zboară peste munții Pindului. sau al pppinnndei, mă rog, funcție de obectiv!

„Voi răspunde. Nu eu îl urmăesc precum umbra ci el a făcut această obsesie atribuindu-și rolul de Mesia al gusturilor de tip naiv-primar al căror exponent se pretinde.”

nenică, nu știu dacă-s „mesia”, (ce expresie de trei sfanți!), ci pur și simplu pretind că parcă am mai multă intuiție și capacitate de evaluare decît matale, care habar n-ai de poezie și, în general, de literatură. zo, crede-mă pe mine. ești mai vetust, mai gratuit și mai primitiv în gusturi decît țața frosinica, de pe șanțul comunal.

„ Fără ca acest personaj să înțeleagă frumusețea lumii care constă în imensa ei varietate și diversitate..”

estetule, nea hermenel,
pe vremea cînd înțelegeam eu (eronat, desigur, căci există o perioadă a vieții cînd îți poți permite astfel de naivități) cînd înțelegeam eu, zic, frumuseța aia, matale desenai cercuri pe asfalt și te credeai un fel de ARHImede redivivus.
între timp, „trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri” și, asaltat de atîta frumușață (diversă și perversă), iote că virai oleacă spre adevăr ceva mai puțin impregnat de vorbe parfumate.
sigur, ar fi trebuit să știi că sunt autori mari care nu mestecă naivități de feizbuciști, adică nește cocteiluri de frumuseți leșioase (unul ar fi shopenhauer, spre pildă), da’ matale nu ai de un’ să știi, că trăiești în nori, ca îngerii, și faci curte îngerițelor, cu vorbe de duh astral, mai pure ca fulgii de zăpadă.

ps: mai ai și tupeul să pomenești de capcane!
cînd te-am făcut de comandă, cu versuri amestecate din păunescu, ciorăpista și mine, ai căzut în ditamai țeapa. ai furat-o țapăn și, de oftică, mi-ai redus nivelul. fierbeai ca un cazan de țuică, uitat pe foc, pentru că se-mbătase cazangiul!

cît privește citatu lu matale, ăla fals, cu care te alauzi atîta, eu ți-am declarat aici și-o s-o declar oricui: orice hermenuk, indiferent care ar fi acela, este un impostor, care inventează lumi imporbabile și limbaje fistichii. am mestecat la ele o vreme și mi s-a întors stomacul pe dos de atîta blăblăială doctă! primul impusl, cînd mă mai apropii de așa bazaconii este de vomă.
iar cînd e vorba de matale (voerbesc de personajul fictiv acre afce pe hermenăukul, sperc ă nu faci, în continuare confuzii flagrante) cu atît mai mult.
căci ești un epigon de hermeneuci impostori.
dixit!

acu, dacă nu mă vei cenzura, poți să mă declari ce vrei.
căci voi reposta textul ăla, să te fac să crăpi de ciudă!
ura și la gară!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-25 22:16:19
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE