|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
În fiecare zi, ne vedem puºi în faþa unor probleme banale, dar care, coroborate, ajung sã ne mãnânce mult timp din viaþa ºi aºa foarte scurtã. Pierdem în fiecare zi foarte mult timp din cauza birocraþiei care înfloreºte în România. Ne împiedicãm de atâtea ori în hãþiºurile societãþii, încercând în zadar sã grãbim un proces banal care încã din esenþã a fost gândit defectuos. Aparatul legislativ nu funcþioneazã la parametrii optimi, serviciile sunt la pãmânt ºi cu toate acestea aroganþa conducãtorilor continuã sã ignore evidenþa.
Furnizorii de servicii particulari sunt marginalizaþi. Statul a instituit un monopol asupra serviciilor ºi refuzã sã renunþe la el. Cetãþenii nu au din pãcate dreptul sã aleagã. Trebuie sã înþelegem cã statul furnizeazã servicii da, dar existã ºi alþi furnizori care se luptã cu toþii pentru aceeaºi piaþã. Omul poate alege sã plãteascã mai mult, dar sã beneficieze de servicii mai bune. Nici o problemã. Însã statul continuã sã te oblige sã beneficiezi (de fapt, mai bine spus, sã plãteºti) de niºte servicii care nu sunt necesare. Plãtim impozit diferenþiat (ceea ce este corect), însã nu suntem lãsaþi sã beneficiem de servicii diferenþiate. Se va spune cã astfel statul pãstreazã egalitatea între cetãþeni.
La o analizã mai atentã, vom observa însã cã tocmai aceste programe de combatere a discriminãrii creeazã diferenþele între oameni. Nu ajuþi decât ceea ce este mai slab, pentru cã ceea ce este puternic nu are nevoie de ajutor.
Trebuie sã acceptãm cã trãim într-o lume a haosului, a fenomenelor aleatoare care totuºi pãstreazã o logicã esenþialã, ascunsã privirilor superficiale. Trebuie sã acceptãm "discriminãrile" inerente care apar în fiecare moment ºi sã învãþãm sã mergem mai departe. În fiecare comunitate apar indivizi slabi ºi indivizi puternici. Este normal ca cei mai puternici sã trãiascã mai bine ca cei slabi. Oamenii pricepuþi vor reuºi sã aibã mai multe realizãri. Firesc ºi nivelul lor de viaþã este mai ridicat, firesc ei au mai mult motive de bucurie. Statul nu trebuie sã încerce o aplatizare, o egalizare în jos. Cei de sus (mã refer evident doar la cei care au ajuns acolo prin mijloace legale) sã rãmânã acolo unde sunt, sã nu coboare. Cei de jos trebuie sã urce doar dacã doresc sã facã asta, ei nu trebuie obligaþi.
Statul nu are dreptul sã intervinã autoritar în viaþa cetãþenilor sãi. Sã existe un minim de legi care sã permitã coabitarea în condiþii optime de siguranþã. Însã atât. Codul etic este în esenþã doar o ficþiune. Asta pentru cã el nu poate fi universal valabil. Ceea ce pentru unii poate cã este respingãtor, pentru alþii este adorabil... Trebuie sã învãþãm sã acceptãm acest lucru, pentru cã el ne poate determina în mod clar viaþa...
Sã înþelegem cã, pentru un scriitor de exemplu, problema calitãþii scrierilor sale îl priveºte doar pe el - doar el va pierde când oamenii nu îl vor mai citi ºi doar el va câºtiga când va vinde milioane de exemplare. Doar el este afectat de propriile sale decizii, pentru cã nimeni nu obligã oamenii sã cumpere. Este doar alegerea lor. În acest proces nimeni nu depinde de nimeni.
Dar, când vine vorba de funcþionari ºi în general de prestatorii de servicii, problema se pune altfel. În cazul în care sunt particulari, nimeni nu poate reproºa nimic, pentru cã nimeni nu este obligat sã foloseascã acele servicii. Însã, în cazul în care serviciile sunt oferite de stat, care pe deasupra instaureazã ºi un monopol asupra acelor servicii (de exemplu poºta, sistemul de pazã), angajaþii nu muncesc pentru ei, ci pentru oamenii pe care îi reprezintã. Când funcþionarul nu îºi face treaba, omul pierde! Tocmai de asta trebuie sã îi sancþionãm pe funcþionarii care greºesc. ªi mai ales, trebuie sã îi sancþionãm pe funcþionarii care se considerã mai importanþi decât oamenii pe care trebuie sã îi serveascã, ºi care, pânã la urmã, îi plãtesc.
Da, în afara serviciului, funcþionarul este un om ca oricare altul, are aceleaºi drepturi, poate beneficia ºi trebuie sã beneficieze ºi el de aceleaºi servicii... Însã, când este în funcþie, el aparþine cetãþenilor ºi trebuie sã le satisfcacã acestora toate cerinþele legale care intrã în atribuþia sa! El nu se poate plânge, pentru cã el ºi-a ales meseria asta!
Vedeþi, tocmai de aceea vor unii sã se facã filosofi! Pentru ca sã aibã libertate, sã poatã sã gândeascã independent ºi sã nu depindã de absolut nimeni! Gândirea este liberã! Un angajat public însã nu trebuie sã gândeascã în timp ce îºi îndeplineºte funcþia. El trebuie sã fie aidoma unui robot! Altfel, trebuie sã fie schimbat!
Doar aºa poate funcþiona corect o societate! Iar ea va funcþiona corect nu datoritã mulþimii care munceºte ca niºte mici maºinuþe teleghidate, ci datoritã oamenilor care emit astfel de teorii! Fie cã vreti, fie cã nu, filosofia determinã în mod decisiv aceastã lume! Aceasta este calea apei, acesta este Tao...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|