FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Lecturi utile
Text postat de Liviu S. Bordas
Post-electorală



Italo Calvino - Dinozaurii
(fragment)


Privii împrejur: satul în care sosisem ca un străin, îl puteam socoti al meu, o puteam socoti a mea și pe Floare-de-Fereguță: în măsura în care o poate face un Dinozaur. De aceea, cu un salut mut îmi luai rămas bun de la Floare-de-Fereguță, părăsii satul și plecai pentru totdeauna.

Pe drum, priveam copacii, rîurile și munții, și nu-i mai puteam deosebi pe cei care existau pe vremea Dinozaurilor de cei care apăruseră după. In jurul unor vizuini se instalaseră nomazii. O recunoscui de departe pe Mulatră, tot atrăgătoare, numai puțin mai grasă. Pentru a nu fi văzut, mă adăpostii în pădure și o pîndii. O urma un băiețaș care de-abia era în stare să alerge, legănîndu-se pe picioare. De cît timp nu mai văzusem un mic Dinozaur, atît de desăvîrșit, atît de plin de însăși esența de Dinozaur, dar atît de neștiutor de ceea ce înseamnă pînă și numele de Dinozaur?

Îl așteptai într-o poiană din pădure ca să-l văd cum se joacă, cum fuge după un fluture, cum izbește un con de pin de o piatră ca să-i scoată semințele. Mă apropiai. Era chiar fiul meu.

Mă privi curios.
— Cine ești? întrebă.
— Nimeni, făcui. Dar tu știi cine ești?
— Ba bine că nu! Toți o știu: sunt un Nou! spuse.
Era exact ceea ce așteptam să mi se spună. Îl mîngîiai pe cap și-i spusei:
— Bravo!

Apoi plecai mai departe. Străbătui văi și cîmpii. Ajunsei într-o gară, luai trenul și mă pierdui în mulțime.



Pentru cei doritori, lectura în întregime pe:

http://totusipovestile.com/2014/03/12/cosmicomicariile-lui-italo-calvino-9/

Pentru cei care au înțeles, rămîne deschisă caseta comentariilor. La fel și pentru cei care nu au înțeles.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  dinozaurii nu dispar ci se reincarneaza in lighioane si mai feroce, si mai fara scrupule, gen pontax plagiatorex dinocephalus megaraptor nonlex  
Postat de catre Mi Argo la data de 2014-12-01 00:56:35
         
 
  p.s. înainte de-a vă ura lectură plăcută, citez doar unul din pasajele fermecătoare și instructive în egală măsură...

"Uite, așa era disputat spațiul dintre Pămînt și Lună de cele două influențe care se echilibrau. Ba mai mult: un corp care cobora pe Pămînt de pe satelit păstra încă un oarecare timp forța lunară și se sustrăgea atracției lumii noastre. Chiar și eu, cu toate că eram mare și greu, de fiecare dată cînd coboram de acolo de sus, mă obișnuiam de abia într-un tîrziu cu ceea ce pe pămînt în­seamnă sus sau jos, iar cei ce mă însoțeau trebuiau să mă apuce de brațe și să mă țină cu forța, agățați ca un ciorchine în barca unduitoare, în timp ce, cu capul în jos, eu continuam să-mi întind picioarele spre cer.
— Ține-te! Ține-te tare de noi! — îmi strigau, iar eu, în pipăiala asta, ajungeam cîteodată s-o apuc pe doamna Vhd Vhd de un sîn - îi avea rotunzi și tari, iar contactul era bun și sigur, și exercita o atracție egală sau mai mare decît a Lunii, mai ales dacă în coborîrea mea cu capul în jos reușeam să-mi petrec mîna cealaltă pe după șoldurile ei și uite așa treceam din nou în această lume, cădeam grămadă în fundul bărcii și căpi­tanul Vhd Vhd turna o găleată de apă pe mine ca să mă readucă în simțiri.
Așa începu povestea îndrăgostirii mele de nevasta căpitanului, povestea suferințelor mele."
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2014-11-30 08:14:11
         
 
  Liviu, chiar nu știu unde bați - asta-n cazul în care ai vrut să bați undeva, în loc să suni, pur și simplu; tot ce pot să spun e că, după părerea mea, merită citită, fie și de la coadă la cap, cum sunt date linkurile. pentru cei cu imprimantă, avantaj serviciu. beton, mulțam.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2014-11-30 08:03:15
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23776
Comentarii: 120195
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE