FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cabotinul
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
Orice om are dorințe, pretenții, ambiții (mai mult sau mai puțin nevinovate). Ele sînt cele care îi dau energia și impulsul de a făptui. Sînt vectorii care îi direcționează acțiunile.

Prin intermediul lor se confruntă cu realitatea și își verifică înzestrarea. Și, cînd apare un conflict și un dezechilibru între dorințele și resursele sale (adesea insuficiente), este obligat să-și reevalueze proiectele. Să renunțe, să se resemneze, să-și schimbe sau să-și ajusteze proiectele, să-și amelioreze condiția și competențele.

Omul este, în sensul bun, dezirabil, de ființă flexibilă și perfectibilă, o făptură care se învoiește cu ceea ce este (el și lumea) pentru ca acțiunea lui să nu fie în van. Greșește și învață din greșeală. Află că socoteala din tîrg e alta decît cea de acasă și înțelege că asta impune exigențe suplimentare pe care vrînd, nevrînd, ușor, ușor le interiorizează.

Veleitarul are însă probleme de resurse. Capacitatea, dotarea, talentul său nu sînt pe măsura pretențiilor pe care le emite. El revendică drepturi, merite, privilegii fără să-și evalueze corect resursele. Mai precis, fără să vrea să știe cu adevărat cine și ce este, ce dovedește clipă de clipă și ce ar putea să facă în caz că s-ar strădui cît de cît pentru asta. În cele mai multe cazuri este evident vorba doar de afișare: aere de superioritate, ifose.

Veleitarul este caracterizat deci de o opinie exagerată în legătură cu meritele proprii, însoțită de dorința ambițioasă ca această opinie să fie adoptată și de alte persoane. Este un înfumurat, pretențiile lui sînt inconsistente ca fumul – nejustificate și deșarte. Nejustificate pentru că nu au un temei în înzestrarea lui și deșarte pentru că n-au cum să se împlinească. Și asta și pentru că veleitarul nu folosește pentru a se impune motorul, ci doar claxonul.

Veleitarul este doar un ambițios. Ambiția este o dorință mai intensă, mai puternică de a realiza ceva. Ea riscă însă mereu să fie deturnată de la o realizare autentică (fapte, producție, creație, împlinire umană) și deturnată către parvenire, către vînarea onorurilor și gloriei facile.

Veleitarul este suficient și satisfăcut. El nu ține să afle cine este, ci să-și ateste și să-și impună suficiența drept autoritate, merit, valoare. Ambiția lui nu este să fie cu adevărat (străduindu-se pentru asta), ci să se dea și să fie luat drept ceea ce de fapt nu este și nici nu poate fi vreodată.

Veleitarismul este rudă bună cu impostura. Impostorul uzeză de necunoștința sau de buna-credință a oamenilor și caută să-i înșele. Este un șarlatan, un mincinos, un potlogar, un escroc. O persoană care caută să se substituie altcuiva, dîndu-se de-a dreptul altă persoană, substituind identitatea și calitățile acesteia.

Mai la îndemîna oricui este însă o altă prestație, aceea de cabotin. Cabotinul, prin definițe actor mediocru, se mulțumește cu socializarea mai mult sau mai puțin cotidiană, cu publicul la îndemînă pe care îl îndeasă cu giumbușlucurile lui facile, teatrale, de prost gust. Scopul lui este să obțină succese ușoare cu mijloace ieftine.

Ce n-are cabotinul? Consistență. Lotul său este să-și afirme vocea, mimica, vocabularul așa cum i le-a dat dumnezeu pentru a se face remarcat. Pentru a umple scena, pagina, ecranul. Și de cele mai multe ori mizează doar pe insistență, volum, abundență. Viitură.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  CTA, e un moment fericit pentru mine acum cand vad ca te mai uiti si in oglinda... succes prietene!
Felicitari pentru text si textura.

" Mai la îndemîna oricui este însă o altă prestație, aceea de cabotin. Cabotinul, prin definițe actor mediocru, se mulțumește cu socializarea mai mult sau mai puțin cotidiană, cu publicul la îndemînă pe care îl îndeasă cu giumbușlucurile lui facile, teatrale, de prost gust. Scopul lui este să obțină succese ușoare cu mijloace ieftine. "
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2013-08-27 04:33:48
         
 
  O completare a textului în sensul celor învederate cred că ar fi soluția cea mai potrivită, domnule Atanasiu!  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-08-23 12:31:32
         
 
 

Nu e exclus să fie un dezacord. Acordul e mai mult după înțeles. Conflictul este chiar dezechilibrul și e subînțeles că textul este eliptic. Complet ar fi:"Și, cînd apare un conflict și, prin urmare un dezechilibru între dorințele și resursele sale...”

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2013-08-23 12:22:08
         
 
  "Și, cînd apare un conflict și un dezechilibru între dorințele și resursele sale..."

cabotinul din mine e de părere că aici ar trebui făcut altfel acordul. în rest, e în regulă, însă la nivel de truism...
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-08-23 12:00:53
         
 
  Și pentru justețe.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-08-23 11:55:45
         
 
  * Pentru acuratețea, acuitatea și finețea observațiilor.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-08-23 11:32:49
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23793
Comentarii: 120462
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE