|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
(preliminarii)
“Mã bucur cã (subiectul) a fost deschis ºi sper ca acest eseu sã nu fi generat doar ecouri ce în timp se sting ci sã fi strecurat o problemã sâcâitoare printre cele la care ne gândim îndeobºte.â€
Laurentiu Nastasa
“Fãrã modele trãim foarte bine, fãrã maeºtri-foarte greu.Adevãraþii maeºtri nu îndeamnã la imitaþie, la copiere ci te stimuleazã sã te descoperi.â€
Dana-Maria Onica
Eseul Nevoia de modele a lui Radu Herjeu a declanºat din partea cititorilor o reacþie demnã de interes. Consider cã discuþia meritã sã fie continuatã. ªi pentru cã tema este atractivã ºi actualã, dar ºi pentru cã a fost abordatã puþin cam în pripã ducînd la multe confuzii. În acest prim text voi încerca sã fixez un pic premisele unei discuþii mai fructuoase.
Ce este un model
Un model serveºte ca orientare pentru reproduceri ºi imitaþii. În acest sens, pentru uzul practic, el este un prototip, un ºablon, un tipar, un calapod. El reprezintã tipul unui obiect ce trebuie confecþionat.
Tot model este numitã însã ºi o reprezentare în mic a unui obiect, o machetã. O reprezentare simplificatã a unui proces sau a unui sistem pe care dorim sã-l studiem. Prin extensie: un sistem teoretic sau material cu ajutorul cãruia pot fi studiate indirect proprietãþile ºi transformãrile altui sistem, mai complex, cu care primul sistem prezintã analogii.
Un model este însã ºi ceva exemplar - eºantion, exemplu, mostrã, probã, specimen – care prin valoare serveºte ca pildã: o realizare de excepþie, o operã, o persoanã cu calitãþi neobiºnuite ºi cu reuºite extraordinare.
Mimetismul adaptativ
Imitaþia ca mecanism biologic adaptativ este cunoscutã ºi greu de explicat. Existã asemãnãri frapante, pînã la confuzie, între aspectul exterior al unor specii extrem de îndepãrtate.
Modul în care, în cursul evoluþiei, aripile unui fluture au ajuns sã semene cu ochii unei bufniþe, este greu de imaginat. Dar nu e greu de înþeles ce efecte de protecþie ºi camuflare are aceastã ciudatã adaptare.
ªi mai cunoscute sînt culorile pielii ºi ale blãnii animalelor, potrivite confundãrii lor cu mediul în care trãiesc. Indiferent cã sînt prãdãtori sau pradã, coloritul ºi desenul le ajutã sã fie greu de zãrit în ambianþa în care trãiesc.
Jocul imitativ
Nu numai puii de om, ci ºi aceia ai altor specii de mamifere, practicã multã vreme un joc de imitare. Existã o înzestrare cvasi-instinctualã care face ca tînãra generaþie sã achiziþioneze – în joacã – tot felul de comportamente observate la exemplarele adulte.
Copilãria mai lungã la aceste specii ºi protecþia pãrinþilor sau/ºi a grupului asigurã un timp în care puii pot deprinde astfel felurite priceperi doar jucîndu-se, înainte ca indivizii sã fie angrenaþi în lupta durã pentru existenþã.
Maimuþãrealã ºi histrionism
Primatele superioare ºi oamenii sînt caracterizate de o dezvoltare pletoricã a comportamentelor imitative. Imitaþia devine pentru ele o joacã gratuitã cu gratificaþia în sine.
Orice reuºitã a jocului imitativ pare sã fie o bucurie care nu cere alte satisfacþii ºi premieri. Curiozitatea ºi încercarea de a imita tot ce observã este aproape o mãsurã a tonusului vital al exemplarelor tinere.
Scopul unor astfel de comportamente nu este altul decît acela al performanþei imitative, un fel de karaoke avant la lettre. Toþi vor sã fie actori: sã facã pe…
Ucenicie ºi economie
Prima modalitate de învãþare este evident imitarea. Fãrã vreun efort instituþional sau pedagogic, tînãra generaþie învaþã imitînd ºi repetînd ceea ce vede cã face generaþia adultã.
Este, evident, modul cel mai economic în care se petrece învãþarea. Ucenicia nu este nimic altceva decît imitaþie pe furate. Meºterul nu te învaþã nimic, te beºteleºte ºi te pune la corvezi. Meseria se furã. Ucenicul trebuie sã fie umil ºi abil.
(va urma)
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|