|
|
|
|
|
|
|
|
|
PREA MULTE FRUNZE... |
|
|
Text
postat de
Stelian Platon |
|
|
Prea multe frunze...
Prea multe frunze în toamna vastă,
Copacii tremură când vântu-i cheamă,
Cu degete prelungi ca de gimnastă
Se scutură de păsări de aramă.
De frig se face universul ghem,
Iar cartea spune că ne-am fi făcut,
Din crunte nostalgii ce-n vânturi gem
Și-un zeu ne-a dat oftatul absolut.
Nici măcar o clipă nu mă mir că pot
Luceafărului de ziuă minunat,
Să îi spun printre străini compatriot-
Frate, din țara ce ne-a abandonat.
Troițele s-au cufundat sub apă,
Lucirile-i par clipe poleite.
Copacii goi mor fără să priceapă,
Cu brațe-n așteptare înlemnite.
O9-12-12
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|