FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Unui visător
Text postat de Luiza Negura
Să ne coborâm visele din pod!
Prea s-au prăfuit acolo, înghesuite într-un dulap plin cu molii...
Să le descântăm aripile cu pulbere de aur și să le aruncăm în lume,
unde vor cădea peste sufletul unui alt visător
care suferă de melancolie.
„Ce risipă de vise!”, va zice acesta enervat.
„De parcă visele s-ar găsi la magazin!
Nu mai bine le-am ține ascunse într-un dulap plin cu molii?
Poate se vor transforma în fluturi!”
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  ,,Când doriți...."  
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-21 09:11:41
         
 
  Va multumesc pentru sugestie. Intr-adevar, poezia e un experiment. Nu putem fi priceputi la toate,nu?  
Postat de catre Luiza Negura la data de 2012-10-21 08:41:18
         
 
  Am citit ,,Ioana" cu plăcere, cred, sincer, că acela este drumul...
Acest text, însă, suferă de propria d-vs suficiență.
Când doriăi sa mai experimentați așa ceva, puneți voalul mai gros și miza mai mare.
Dacă îl întrebi pe un italian, care merge la braț cu ,,signora'', cine e tipa, îți va răspunde ,,mia molia"...
Și, personal, nu cred să fi văzut cineva o molie metamorfozându-se în smetărling,,,
Figura cu ,,dulapul plin cu molii" este cam cerebeloasă, dar se rezolvă în ultimă instanță printr-o trepanație efectuată de un entomolog priceput.
Dacă totuși nu se rezolvă, chemați Deparazitarea...
Unele vise chiar se cumpără, la pliculeț: alea care se visează cai verzi pe pereți albaștri!
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-20 20:55:06
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE