FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Fulguleț, erou din stele
Text postat de elia david



Astă seară Fulguleț
Stă-n fotoliu și citește;
Toată bolta, ȋnstelată,
Ca ȋn vise strălucește.
Cum dă filă după filă,
Cucerit de vechi istorii,
Deodată-i vine gȃndul
De-a jertfi, tot, albei glorii.

Fulguleț se vrea eroul
Ce salvează omenirea.
De sub un blestem va scoate
Negreșit,... ȋntȃi Iubirea.
Va lupta prin neguri dese
Cu viclene-nchipuiri,
Ca să-i pună la picioare,
Din nea, mii de trandafiri.

-Fulguleț, erou din stele,
Este ora de culcare!
Zise mama, răsplătindu-l -
Deja - cu o sărutare.



***



Răsăritul Lunii blȃnde
Peste cȃmpul necuprins
De argint face să pară
Tot ce e de nea atins.

Ici și colo cȃte-o floare -
Ultimele crizanteme -
Tainic poartă-n modestia
Lor, pe creștet, diademe.

Cȃte-un arbore, de pază
Făcȃnd de-ani și ani de zile,
Răsfoiește, uimit tare,
Cartea veche... cu noi file.

Țepi de-argint au toți aricii
Chiar ascunși de iarna rece
Ȋn căsuța din pădure;
Prn ferestre Luna trece.

- Ia te uită! Cum ȋți pare?
Nu-i grozav? și-a zis, semeț.

Cu-așa nimb pe dinafară,
Sfȃnt se vede Fulguleț.

De aceea, zȃna bună
Ȋși ia aura-napoi,
Lăsȃnd fulgul să adune
De pe-obraz lacrimi șiroi.

- Fulguleț, șoptește Luna,
Mare e dorința ta!

Ce ai vrea să fii e una,
Ce ești, ȋnsă,-i altceva!



***



“Și cu bune și cu rele,
Viața mea-i o Poezie!”,
Zise Fulguleț croindu-și
Drum prin alba galaxie.

“Cu fulgi mari, sau cu fulgi mici,
E frumoasă-orice ninsoare,
Ochii dacă ȋi deschizi
Spre cereasca ei splendoare!”.

Și-uite-așa-și făcea el sieși
Mult curaj să ȋși ia zborul
Spre pămȃnt, unde copiii,
Alți și alți, ȋi duceau dorul.

Ce-ai tu, Fulguleț, ȋn suflet?

Din ce viu poem deșiri,
La lumina a vechi stele,
Firu’-atȃtor… noi iubiri?



***



De la Norul Zgribulici
Fulguleț primi ceva:
O hăinuță ȋmblănită
Costȃnd mulți,
Mulți bani-de-nea!


Mai primi și o căciulă,
Necazul scufiei vechi,
Iar cipicii - să-i arunce! –
Primi cizme,
Trei perechi.

Apoi Norul, la oglindă,
Ȋl luă pe Fulguleț
Și-l rugă frumos să-mbrace
Straiele
De mare preț.

Tu, să știi, cȃnd nu mai ninge,
Fulguleț este la probă;
Ca să iasă... tot ȋn ie
Și desculț
Din garderobă.



***



De cȃnd zboară prin livadă,
Ca un flutur de zăpadă,
Nicio floare nu-i stă-n drum’
Să ȋl umple de parfum,
Să-l invite la un dans,
Văzȃnd linul lui balans.

Ȋn livadă, pomii-s goi,
Ca-mpăratu-n haine noi.
Iară inima… li-i sloi!

Pe cȃnd, lui, ȋi bate tare
După o gingașă floare
Numai zȃmbet și culoare.

De aceea, cȃteodată,
Pentru Fulguleț, o fată
Se ȋmbracă mai frumos,
Iar, spre școală,-o ia pe jos…

Cȃnd ajunge,-n obrăjori,
Ce să vezi:

Sunt doi bujori…



***



Cum se face că pe boltă
Fulguleț nu se oprește
Să dea nopților lumina
Care lui ȋi prisosește?

Cum se face c-o steluță,
Deși are-un pat pufos
Ȋn căsuța ei din ceruri,
Doarme, uite, tot pe jos?

Știi, tu, oare,

Cum se face
Că, din cȃte bucurii
Sunt pe lume, fericirea
El și-o află… ȋn copii?



***



Fulguleț grăiește-n șoaptă:
“Azi... voi ninge pentru tine!”
Despre cine este vorba
Tu nu înțelegi prea bine.

Pȃn-acuma, niciodată,
Nimeni nu te-a răsfățat,
Nimeni n-a atins c-un deget
Un năsuc așa-nghețat!

Azi... vei plȃnge pentru-o clipă,
Cunoscȃnd că s-a topit,
Pe o geană-nfiorată,
Un fulg mic…

Ce te-a iubit.



***



Fără aripi, cine oare
Prin văzduh poate să zboare?

Pân' și frunza cea pestriță
Tot mai are o codiță.

Păpădii, le suflă vântul,
Fulg cu fulg, pe tot pământul.

Dar el n-are - ce să strice? -
Nici motor și nici elice.

El, e-așa, precum un vis
Ce ferestre a deschis
Undeva... spre-o nouă zare.

E o veste... albă tare!

Ca un gând: s-a și topit,
De cumva nu l-ai zărit!

Ori motiv de bucurie
Când l-ai prins... în Poezie.

Fulguleț!

De-aici - să-i ceri! -
Nu mai pleacă nicăieri.



***



- Să aștepți un an de zile
Ca să ningi – ce plictiseală!,
Spuse-un fulg ce făcea totul
Fără pic de socoteală.

Fulguleț, ȋnsă,-auzindu-l,
Ȋi grăi ȋncetișor:
- Ai răbdare,-un an de zile,
Să vezi lumea dintr-un nor!

Să descoperi primul mugur
Pe crenguța unde-ai stat
Cȃndva, ca o floare albă
Strălucind pe ȋnnoptat.

Să te bucuri de-acel chiot
Al copilăriei calde,
Cȃnd, pe-ascuns, ȋn spuma mării,
Tȃnjesc fulgii să se scalde.

Să urmezi, ȋn asfințitu-i,
Tandra frunză călătoare
Ce dorește compania
Oricui poate lin să zboare.

Ai răbdare, și vei spune:

Ȋn sfȃrșit, e timpul meu
Să-mplinesc menirea sfȃntă
Ce mi-a dat-o Dumnezeu!



***



Uneori, pe drumul vieții,
Ȋntȃlnești un fulg de nea
Și te miri:
“Cȃt de sfielnic
Atingi, tu, inima mea!”

Apoi afli de-o minune
Ce aievea s-a-ntȃmplat:
Fulgu-i jos,
Dar omul, iată,
Ȋn văzduh s-a ȋnălțat!

Poate plȃngi și te cutremuri
De așa o ȋntȃmplare,
Cum un fulg
Ți-a deschis ție,
Către ceruri, o cărare...

Dar, de-acuma, tu ești fulgul,
Tu-mplinești al lui destin,
Peste inimi ȋnghețate
Ningȃnd cald,

Duios

Și lin.





Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Domnule Florentin Sorescu, va multumesc. Nu pot decat sa ma bucur de ceea ce transmit putinele dvs. cuvinte.  
Postat de catre elia david la data de 2012-10-25 08:52:18
         
 
  Tare frumos! Bravo.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2012-10-23 08:02:15
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Domnule Vasile Hurmuzache, va multumesc pentru comentariul poetic.
De asemenea, pentru steluta sa, fulgului anonim...
 
Postat de catre elia david la data de 2012-10-21 16:48:02
         
 
  Mirabil Fulguleț, te-au fermecat toți djinii:
Aud cum urcă lin pe lujerul lor crinii
Ce încă dorm în bulbi și-nmiresmat visează
Că ești printre petale o stea care valsează...

Frumos. Felicitări!
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-10-20 18:58:13
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE