|
|
|
|
|
|
|
|
|
Descântă-mi, iubito! |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
Din lacrima verde mi-ajunge un ciob
S-agăț răsăritul și-un alt început,
În fața iubirii sunt ultimul rob
Din lacrima verde mi-ajunge un ciob
S-agăț răsăritul și-un alt început,
În fața iubirii sunt ultimul rob
Cu versul din pană abia conceput.
Refugiul tristeții e-n mine ascuns,
Sub roua privirii stau fulgii de crin,
Mi-e iarnă în suflet, de iarnă-s pătruns
Și oricare vis mi se pare un chin.
Descântă-mi, iubito, mai fă-mă să dorm,
Sălbatic mă-nchide în ochiul tău drept,
Căci moartă-i doar marea, iubirea-i pe țărm,
Iar valul din tine îmi joacă în piept.
.
Refugiul tristeții e-n mine ascuns,
Sub roua privirii stau fulgii de crin,
Mi-e iarnă în suflet, de iarnă-s pătruns
Și oricare vis mi se pare un chin.
Descântă-mi, iubito, mai fă-mă să dorm,
Sălbatic mă-nchide în ochiul tău drept,
Căci moartă-i doar marea, iubirea-i pe țărm,
Iar valul din tine îmi joacă în piept.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|