|
|
|
|
|
|
|
|
|
Visul unei nopți de vară |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
M-am săturat de toate și de tot,
Sunt un străin în propria mea viață.
Mă tot gândesc că aș pleca înot
Spre continentu-acela cu verdeață.
Și te-aș lua, iubita mea, cu mine,
Ți-aș scrie tandru poezii pe sâni.
Sub raza lunii aurii și pline,
N-ar recunoaște nimeni doi nebuni.
Doi rătăciți fugind pe Atlantida!
Tu - o regină, eu - un păcătos.
Vom ridica în taină piramida
Iubirii ce-i acum cu vârfu-n jos.
Și cum spuneam, îmi vine dor de ducă,
Scriu poezii pe pietre și le-arunc;
Oceanul, ca un monstru, le mănâncă
Și-mi poartă visu-adânc, tot mai adânc.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sînt umbra ta,de cînd veniși, străine,
Rămîi să scrii cu buzele pe sîni,
Să plece-n lună, dacă nu convine,
Toți pudibonzii ăia mai bătrîni.
Eu,la Gizeh, am scris pe-o piatră,
Aevea soare, nume de iubită.
N-am aruncat-o.Cînd șacalii latră
Mi-aduc aminte bine de ispită.
Tu scrii frumos,străin de Atlantida,
De versul șmecher,plin de aditivi.
Ca fluture si ce-i efemerida?
Doar Veșnicia văd că o cultivi
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2012-07-15 20:16:28 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23932 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|