|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
Dacã vei merge pe stradã ºi vei întreba oamenii ce înseamnã "fractal", o jumãtate va crede cã este luatã la miºto, iar ceilalþi vor spune cã este ceva în legãturã cu fracþiile... Tocmai de aceea, nu am sã intru aici în profunzimea acestei teorii, limitându-mã la a prezenta la modul general organizarea haosului.
Fractalul reprezintã nu atât un corp geometric (cu toate cã ei iniþial s-au dorit un rãspuns la formele euclidiene), cât o modalitate în sine. Nu atât scopul, cât modalitatea prin care se poate atinge acest scop. Fractalul este o modalitate de mãsurare a calitãþii. Dar calitãþi complexe ale corpurilor - de aici derivã ºi teoria complexitãþii - cum ar fi: gradul de duritate, gradul de fãrãmiþare al unui obiect. Cu ajutorul fractalilor, se pot face modele exacte care sã reliefeze realitatea complexã din jurul nostru. Anticipând acum întrebarea cititorului nedumerit, vreau sã vã spun cã machetele oraºelor, crearea efectelor speciale pe computer ºi multe alte ramuri ale ºtiinþei moderne folosesc fractali, aceºtia fiind modelele oferite de naturã... Pentru cã da, fractalii existã în naturã, sunt peste tot în jurul nostru. Întrucât obiectele din matematica euclidianã sunt de multe ori pur teoretice, putem spune cã trãim într-o lume a fractalilor, ºi, chiar dacã nu înþelegem aceastã noþiune, ea ne afecteazã. Nu tot ceea ce crezi cã ºtii existã ºi nu ai cum sã ºtii tot ceea ce existã.
Teoria haosului a apãrut din întâmplare, în urma unor experimente eºuate. Atunci s-a observat cã, în cazul unei mici aproximãri - cum ar fi scrierea numãrului 0,506 în loc de 0,506127 - poate produce în cadrul unui program de predicþie meteorologicã generat de computer, diferenþe enorme. ªi atunci oamenii de ºtiinþã au înþeles cã o micã greºealã de aproximare a condiþiilor prezente face practic imposibilã predicþia condiþiilor viitoare... De aceea existã de exemplu atâtea erori în prognoza meteo - pentru cã nimeni nu poate aproxima cu perfecþie condiþiile atmosferice dintr-un moment dat!
Cu toate cã aceste experimente înclinã sã ajungã la concluzia cã haosul este un fenomen abstract pur aleatoriu, Mitchell Feigenbaum a fost primul care a reuºit sã demonstreze cã haosul este în esenþã o proprietate a sistemelor cu feedback nelinear ºi nu o ciudãþenie a ºtiinþelor exacte.
Astfel, în toate sistemele nelineare apãrea un numãr de ordine, limita unei succesiuni de numere. Acest numãr a fost calculat cu ajutorul mai multor calculatoare de mare putere ºi rezultatul a fost acelaºi: 4,6692016090. Cercetãtorii au ajuns la concluzia cã acest numãr este fundamentul haosului ºi cã el stã la baza ciclurilor periodice care compun orice fenomen...
ªtiinþa care studiazã aceste probleme progreseazã din ce în ce mai mult ºi s-ar putea ca în viitorul apropriat sã avem rãspunsuri la toate întrebãrile, însã pânã atunci, cercetãtorii, încercând sã convingã un public reticent, au explicat astfel haosul:
" Imaginaþi-vã cã un zoolog preistoric hotãrãºte cã unele lucruri sunt mai grele decât altele - au o anumitã calitate abstractã pe care el o numeºte greutate - ºi ar vrea sã cerceteze ºtiinþific ideea. Nu a mãsurat niciodatã greutatea, însã crede cã o înþelege oarecum. Priveºte ºerpii mari ºi mici, urºii mari ºi mici ºi presupune cã greutatea acestor animale ar putea avea o oarecare legãturã cu dimensiunea lor. Construieºte un cântar ºi începe sã cântãreascã ºerpii. Spre uimirea lui, toþi ºerpii au aceeaºi greutate. Totodatã, spre consternarea lui, ºi urºii au aceeaºi greutate. ªi, spre uluirea sa, urºii au aceeaºi greutate cu ºerpii. Toþi cântãresc 4,6692016090. Evident, greutatea nu este ce ºi-a imaginat el. Întregul concept trebuie regândit. "
(Gleick, Haos)
Poate cã teoria nu convinge, însã ea mai mult ca sigur lasã loc meditaþiei. Pentru cã nu cred cã o fiinþã vie poate sã ignore înºãºi fundamentele propriei sale vieþi... Dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum, deci sã meditãm adânc pentru cã toþi poate suntem pânã la urmã cetãþenii unei singure þãri numite Fractalia!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|