FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Instigare la libertate
Text postat de mihai enescu
Libertatea nu ți-o dă nimeni.
Nu e un bun material, un lucru, un covrig pe care să-l cumperi de la taraba din piață și să-l mănânci cât e cald.
Libertatea e o stare de spirit, o "state of mind", cum spun americanii.
Singurul loc unde un om poate fi cu adevărat liber este în sufletul său, în mintea sa.
Material, în viața de zi cu zi, suntem conduși de tot felul de "balize", de la... marcajele rutiere la reclamele la diverse produse, de la gardurile curților la îngrădirile legii.
Însă în mintea noastră, în sufletul nostru, suntem liberi.
Sau putem fi, dacă alegem să fim.
Mulți confundă libertatea cu alte concepte, aparent asemănătoare (anarhia, tupeul, nesimțirea, mitocănia), dar care, în realitate, sunt contrare libertății deoarece încalcă singura regulă a acesteia: LIBERTATEA MEA SE TERMINĂ ACOLO UNDE ÎNCEP LIBERTĂȚILE CELORLALȚI, sau, ca să continui cu "citatele" americănești, "live and let live".
Nu mulți aleg să fie liberi.
Cei mai mulți aleg surogatele asemănătoare libertății, ridicându-le la rang de drepturi fundamentale.
Și asta pentru că libertatea, aia adevărată, presupune, în primul rând, un nivel destul de înalt (prin urmare mai greu accesibil) de cunoaștere de sine și a celor din jur, pentru a putea "vedea" linia invizibilă care desparte (sau unește) "EU" de "CEILALȚI".
Până la urmă, nimeni nu se naște "neliber" ci "se face" prin propria manifestare de voință.
Cineva, nu mai știu cine, a zic că fiecare soldat participant la un războieste vinovat de atrocitățile întâmplate, indiferent dacă a participat la comiterea lor sau nu, pentru că are, întotdeauna, cel puțin două posibilități de a nu participa la conflict: să dezerteze sau să se sinucidă.
Asta înseamnă, în opinia mea, a fi liber.
Să alegi să nu încalci drepturile celuilalt, indiferent de consecințele asupra ta.
Și, în acel moment, vei putea cere oricui să îți respecte drepturile.
Știu! Pare cam prea filosofic și idealist ceea ce spun, dar nu este.
La nivel individual și de viață cotidiană, asta s-ar traduce prin faptul că, dacă fiecare dintre noi ar respecta coloana formată la semafor, nu ar mai exista "jmecheri" care merg pe linia de tramvai, de exemplu.
Din păcate e greu.
În nebunia asta sinistră pe care noi o numim eufemistic "viață", când suntem în permanență "fugăriți" de secunde, când ucidem în gând zeci de semeni în fiecare zi pentru că nu au semnalizat virajul la dreapta sau pentru mai știu eu ce motive cretine, e greu să ne uităm la noi înainte de a ne uita la ceilalți.
Presupune un efort destul de mare și, în primă fază, nu e prea plăcut. A te vedea pe tine așa cum ești poate fi, la început,... inconfortabil.
Dar merită.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  În primul rând, țin să mulțumesc tuturor pentru comentarii.
În al doilea rând, nu am și nu am avut niciodată pretenția că ceea ce scriu eu se adresează "întregii omeniri". Citind cele ce scriu, unii vor înțelege, alții nu, unii vor empatiza, alții se vor simți... ultragiați, unii vor zâmbi, alții se vor încrunta etc.
E normal.
Libertatea, așa cum o văd eu, înseamnă a accepta că există oameni care nu sunt de acord cu tine.
Personal, dacă un text nu îmi place, îl ignor.
Unii preferă să îl critice. E dreptul lor.
 
Postat de catre mihai enescu la data de 2011-12-17 23:58:18
         
 
  Articolul dumneavoastra, domnule, mi-a adus aminte de reactia Parlamentului Romaniei cu ocazia condamnarii comunismului si a regimului criminal comunist.  
Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-12-17 20:34:54
         
 
  cunosc un col.-lup pe care nu-l cheamă Filip și nici nu-i înrudit cu Vitoria Lipan, sau cu Tăndărică, chiar dacă bate tot asa cu niște bețe, dar are o blană de oaie pe cap. Filip ăsta-l cunoaste pe "homo universalis"- Marcus Tullius C., acționar la... Humanitas:)) este al 13 discipol și orationes(te) philippic'e/ște (acuzator, adică) la sărbătoarea Gadinetii care a trecut (pe 30 nov.)
Dar mai avem verrinele actio terta in fata pater europeae?
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-17 19:18:18
         
 
  Scriitorul nu doar constata, ci demonstreaza pentru a convinge, deci schimba caractere/destine/realitati
zice Nicolae al nostru.

Eu mă luminez brusc amintindu-mi de comentariul de mai jos al lui latunschi: îți explică mîine unde-i instigarea, în postarea: "Filipică despre unul Filip" și îmi spun că Nicolae nu va înțelege niciodată ce vrea Filipícă și de ce îl calomniază el pe tizu' Filip în paginile Europeei.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2011-12-17 15:26:39
         
 
  Atat de des observ acest fenomen incat incep sa am dubii asupra judecatii mele! Nu demult cineva aprecia o lucrare pentru nevoia pe care o avea persoana respectiva, conectata fiind la o stare de spirit, si nu pentru ce ea demonstra. Astfel, daca realul intarata niste masculi, dupa ce au baut bine-ha, si vine unu si zice "hai!", este recunoscut ca un mare scriitor fiindca a incitat la dragoste! Instigarea nu este pentru cel care este drogat deja cu o stare de spirit, ci pentru cel absent sau codas. Scriitorul nu doar constata, ci demonstreaza pentru a convinge, deci schimba caractere/destine/realitati. Stimabilul Enescu nu spune nici macar "Hai!" Da, o astfel de scriitura poate fi conjuncturala, din familia boemismului - adica eu nu spun asta, nu demonstrez, ci simt si traiesc astfel emitand cuvinte. Colegul de litera, Enescu, prin constatarea mai mult seaca, se defineste ca un manios decat ca un cerebral, chiar daca el contorizeaza o realitate la ordinea zilei; in absenta demonstratiei, risca sa fie pasional si iese din universalitate cu multi pasi cand, a accesa universalitatea prin argumentul poetic, presupune riscul sa nu ai dreptate/sa nu convingi cu adevarul propriu. Doar a constata superficial mi se pare mai mult o zgamaire a musuroiului numit libertate, cu atat mai mult cand se face cu mult sub profunzimea filozofica a inaintasilor, deci autorul nu este in priza cu memoria timpului. Acestei lucrari, pentru a fi ( nicidecum o "rara avis"), ii lipseste o personalizare, un parfum, gen "toti iubim sfarcul Ioanei" -scris de Boris si neevidentiat, pe motive de uniunea scriitorilor-, acel "scriu cum simt". Constatand ca semaforul e rosu sau ca nu avem libertate doar accesezi de pe hol literatura.  
Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-17 12:29:10
         
 
  Nici eu nu am afirmat că latunschi ar fi afirmat că vede libertatea :)

Argumentele sunt două.

Unul ar fi acela care ține de conținutul intrinsec al afirmației mele: să deslușesc cum e cu instigarea asta la libertate, pe care unii o văd (precum latunschi). Adică, o văd pe ea, pe instigare, nu pe libertate, care e cam scumpă vederii în acest început de mileniu.

Al doilea argument ține de persoana însăși a domnului latunschi. Un om pe care îl consider ca fiind suficient de cu picioarele pe pămînt pentru a-l putea bănui măcar că vede ceea ce nu prea există.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2011-12-17 11:49:20
         
 
  Eu nu am afirmat că văd libertatea. Eu am semnalat doar un eseu despre libertate. Intervenția lui Liviu S. Bordaș îmi confirmă valabilitatea titlului și faptul că încă nu-s (păcat!) destul de jmekher încît să circul pe "linia de tramvai".
Și, pentru că tot presimt apariția Boss-ului, îl rog, respectuos și în virtutea regulamentului, să-i mărească domnului Enescu nivelul de postare.
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-12-17 10:14:50
         
 
  Libertatea nu ți-o dă nimeni.
mihai enescu

Corect. Perfect adevărat.

Mai departe? Libertatea nu ti-o dă nimeni. În schimb, ți-o ia. Ți-o calcă toți în picioare, începînd cu Statul și terminînd cu ultimul ghiolban așezat temeinic la volanul unui 4x4, de la înălțimea căruia scuipă coji de semințe pe geamul fumuriu ușor întredeschis, atît de întredeschis încît să răzbată din interior și urletul manelei, și înjurătura groasă.

Asta în timp ce eu stau la coadă la semafor și încerc să deslușesc cum e cu instigarea asta la libertate, pe care unii o văd (precum latunschi), alții ba (precum Nicolae). Cît despre ghiolbani și ăi din fruntea Statului, am convingerea că, și dacă vor fi citit acest îndemn la libertate, rezultatul lecturii se manifestă printr-o durere situată undeva fix la zece centimetri înaintea cotului.

Prin urmare, libertatea mea versus libertatea celorlalți nu înseamnă nimic fără un sistem închegat, articulat, funcțional, restrictiv și punitiv atît cît trebuie.

În lipsa lui, vom forma în continuare două șiruri: unul lung, al celor care cred că au dobîndit libertatea dacă stau la stop convinși că libertatea lor nu trebuie să încalce libertatea celorlalți, și unul scurt, al celor pentru care libertatea este, în opinia lor, apanajul celor cu trecțiune integrală sub șezut și cu girofar deasupra.

La îndemnul autorului instigării, m-am văzut așa cum sunt: înjur în gînd și Statul, și ghiolbanii. Îi ucid în gînd tot la al doilea stop, dar stau cuminte la coadă. Îi ucid în gînd la fiecare lege strîmbă, dar o respect. Știu, prin urmare, ce înseamnă libertatea.

Și? Merită?

Io știu?... Dubito ergo sum

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2011-12-17 08:11:40
         
 
  latunski, vezi ca mergi pe "linia de tramvai".  
Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-17 05:46:58
         
 
  Nicolae, m-am consultat telepatic cu autorul textului. Zice că-ți explică mîine unde-i instigarea, în postarea: "Filipică despre unul Filip".  
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-12-16 20:22:08
         
 
  si instigarea unde e, ca n-o gasesc?
superficial textu'
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-16 19:24:47
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Rara avis!*  
Postat de catre latunski criticul la data de 2011-12-16 18:58:04
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE