|
|
|
|
|
|
|
|
|
Corbul și șoarecele |
|
|
Text
postat de
Marian Tudorel Lazar |
|
|
Acest text este o caricatură. Ca orice caricatură, exagerează până la limită și este răutăcios. Nu înseamnă că, persoana care este zugrăvită, are întradevar nasul mare, picioarele strâmbe sau că autorul întradevăr gândește sau se exprimă precum eul liric.
Este doar o glumă, nimic mai mult, și sper că va fi luată ca atare.
Un corb, ca toți corbii,
Nimica diferit,
Pestriț la intestine,
La pene, cam vopsit,
Cum își făcea siesta,
Într-un înalt copac,
Zări, la rădăcină,
Un șoarece, buimac,
Ce îi rodea copacul,
Cu dinții: țac, țac, țac.
- Ascultă, stârpitură,
Murdară creatură,
Vrei să-mi dărâmi copacul,
Cu proasta ta de gură?
- Mă iartă, înțelepte,
Tu, peneș împărat,
Că-ți găurii copacul
Și-o țâră l-am stricat.
Dar eu, tristă figură,
Din neam, neam de bordei,
Când îți zării copacul,
Înalt și rotofei,
M-a apucat, o, corbe,
Așa dulce visare,
Să-mi încropesc, în dânsul,
O scorbură mai mare,
Să-mi pun în ea semințe
Și alte daravele;
Că n-o cadea copacul,
De-i fac trei găurele!
- Mai îndrăznești, mârlane,
Și replici să îmi dai
Când, eu sunt sus, prin nouri,
Iar tu, în tină, stai?!
Ce-mi pasă de avutu-ți
De două, trei parale,
De nu știi protocolul
Cântării de-osanale!
Așa ca, marș, afară,
Și ia-ți și proștii plozi
Ce mi-ai tunat de-a valma;
Hai, marș, și nu mai rozi!
Totuși, de ești în stare,
Să mă trântești pe noadă
Din zece chițăieli,
Te las să-mi stai sub coadă.
Prea înțelepte Odin,
Tu, zeu, trăind cu zei,
Ești liber, din copacu-ți,
Să mă alungi, de vrei,
Dar, când eram la mama
(Ca mine de zevzecă)
Și nu aveam ce roade,
Rodeam
bibliotecă.
Și-am dat, vreo două, gata,
Dar nu s-au prins de mine,
De, tot ce-am ros atunci,
Acu, pe dos, îmi vine.
Deci, corbe, chiar incult,
Vezi, bine, că nu sunt,
Că n-am stat toată viața
În găuri, sub pământ.
Așa că, prea mărite,
Pot ține companie,
La vreo doi semizei
Și, zeule, chiar ție.
Dar, mă întreb eu, oare
Pe spate să te dau,
De-oi câștiga doar cinstea
Sub cozi, spășit, să-ți stau?!
Erată, pentru chițibușari (confrații mei întru chițibuieli):
Vocativul, de la corb, este corbule.
Peneș este peneș că vine de la pene (de acoperit sau de scris) și nu de la Împăratul Peneș.
Tunat este sigur tunat și nu turnat.
Alte greșeli se pot datora atât prostiei, lipsei de exercițiu gramatical, neatenției, dar și unei intenții
intenționate și neobservate.
Vă mulțumesc!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristi, ma voi stradui. Ca vreau sau ca nu vreau. Nu credeam ca scrisul poate fi un astfel de drog. Chiar m-a batut si ma bate gandul sa merg la dezintoxicare.
Dar, ma crezi sau nu, chiar mi-e teama sa trec la alt nivel. Si nu este vorba de struguri acri la care nu ajungi. Este vorba de strugurii innebunitor de dulci la care am ajuns deja.
Totusi, referitor la poanta, exista una si se pare ca am reusit sa o ascund destul de bine. De ce? Pentru ca, cu tot aplombul meu, sunt putin cam obosit acum si nu mai aveam chef sa sara toata lumea pe mine. Nu dau insa nici un hint, referitor la poanta si poate nici nu voi da vreodata. Cine are minte de priceput, sa priceapa. |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2010-11-02 10:12:05 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mda! Nu e rau! Dar nu are nicio poanta care sa il propulseze la un alt nivel... Te sfatuiesc sa te straduiesti un pic ca e pacat...
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Vasiliu la data de
2010-11-02 09:34:51 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
D-nei Camila:
De nu este butada,
Camila, lui Petrescu,
Sa mor in plina strada,
Bolnav...ca Eminescu! |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2010-11-01 22:27:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc de comentariu, domnule Bordas. L-am citit deja de cateva ori si-l voi mai reciti de multe ori. Privitor la final, a ramas in pronuntare... Privitor la sfichiuit, inca ma mai doare cocoasa, de la ultimele sfichiuituri ale mele, asa ca, ma multumesc, deocamdata, si cu "nivelul satisfacator". |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2010-11-01 22:23:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Eu o iau ca atare. Ca glumă.
La puricat nu o iau, pen' că ar avea de suferit.
Dacă ai fi dat mai multă atenție formei, dacă ai fi căutat mai mult esența a ceea ce ai vrut să evidențiezi la cele două personaje, dacă ai fi găsit un final care să răstoarne situația, care să incite și în același timp să șfichiuie, ar fi fost aproape bine. Așa, rămîne la nivelul satisfăcător.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2010-11-01 19:37:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Că n-o cadea copacul,
De- i fac trei găurele! (M.T.L.)
De-i face gaurele
vezi bine, n-o sa cada
insa ce baga-n ele
sa fie doar... butada ?! |
|
|
|
Postat
de catre
Camila Petrescu la data de
2010-11-01 18:28:55 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23983 |
|
|
Comentarii:
120107 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|