|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | Sonet 215 (Iunie) |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                Cristian Vasiliu                 |  | 
           
            |  | În Iunie bat fluturii la poarta Înmiresmată-a florilor cu-aripa,
 Și-n zborul lor îmi oglindesc risipa
 De gânduri ce îmi încovrigă soarta.
 
 Sub cerul gol  căci Zeii-și uită pipa 
 Un porumbel își mângâie consoarta,
 Copiii sar pe trotuare coarda,
 Iar eu mi-agăț în cuiul tâmplei clipa.
 
 E-atât de cald de parcă din semințe
 De stele cresc deasupra mii de sori,
 De parcă sunt un puzzle de dorințe
 
 De vise, de acorduri și culori,
 De parcă-s strâns în brațe de ființe
 De foc și-ncet îmi intră vara-n pori.
 
 29-30 X 2010
 
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Calitate îndoielnică? Nu. Nu asta am vrut să spun, ci doar că, față de alte sonete, acesta e un ușor recul. 
 Sigur, nu poți păstra mereu același nivel. Nimeni nu a făcut-o pînă acum, și n-o va face nici de acum înainte. Așa cum perpetuum mobile e imposibil.
 
 Pînă la urmă, e doar o părere :)
 
 
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu S. Bordas               la data de  
              2010-10-31 09:27:58 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Apreciez in mod deosebit forma delicata in care mi s-a atras atentia asupra calitatii indoielnice a sonetului. :) Voi reveni...
 
 Cristi
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Cristian Vasiliu               la data de  
              2010-10-31 01:27:54 |  |  | 
		  		   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  | 
		  
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Cristi, văd aici reprezentarea plastică a ceea ce s-ar putea numi doi pași înainte, unul înapoi. 
 Sonetul de față fiind pasul menționat la final. Adică, ușor opus celor doi :)
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu S. Bordas               la data de  
              2010-10-30 22:29:02 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Cristi, 
 Imaginile sunt frumoase si ideea cu "mii de sori" mi-a placut :)))
 
 Nu crezi ca in loc de "îmi încovrigă" ar suna poate mai bine "îmi încovoaie"?
 
 Cel mai mult mi-a placut versul 8.
 
 Cu aceeasi consideratie,
 
 Veronica
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Veronica Pavel               la data de  
              2010-10-30 19:59:31 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Îndrăznesc, eu non-poetul, necalificat la școala lui Petrarca,Shakespeare and Voiculescu sî cîrcotesc: -imagini șterse, de o banalitate sufocantă...imaginea porumbelul ce-și mîngîie consoarta e de un umor irezistibil și bănuiesc involuntar
 -cosmogonia semănătorist-agrară:"E-atât de cald de parcă din semințe
 De stele cresc deasupra mii de sori,"
 
 e unicat; aștept în decembrie o dezăpezire de comete din cornete de-nghețată
 -finalul e de o candoare irezistibilă, adolescentin desuetă dar neașteptat de sinceră: fantezia erotică a sonetistului în iunie.
 Vot!Stea...una-două-trei?
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Gheorghe Rechesan               la data de  
              2010-10-30 11:02:21 |  |  |