FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
SIHĂSTRIA EVROPEEI
Text postat de Gheorghe Rechesan
SIHASTRIA EVROPEEI

Să tăt va fi fost pe la leatu 200.. de la nașterea Mîntuitorului, în al 19 lea după jertfirea Antihristului la zîdurile Târgoviștei,
Într-o seară tîrzie de Prier, se apropiară de schitul Evropeei, trei drumeți. Mitocul, un lăcaș trainic,cu păreți spoiți în culoarea văzduhului senin, durat lîngă apa Dâmboviței, nu departe de locul unde ciobanul Bucur își păstorea mioarele, unea deopotrivă mireni, da’ frați și surori întru cucernicie în strădania de a sluji ghiersul limpede și gîndirea curată.
Cei trei pribegi se opriră înfrigurați în fața ușilor ferecate,iară frățînele ușar îi cîntări îndelung cu privirea.
Cel mai vîrstnic dintre dînșii, un ins uscat, cu fața aspră și tîmplele sure, înveșmîntat într-o robă ponosită, odinioară neagră cum poartă cei din tagma împărțitorilor de dreptate, avea o căutătură rea de om veșnic încruntat și nemulțămit. Al doilea, smolit și deșirat, purta haine bălțate de lăutar, ochii îi fugeau iscoditori peste tot, iar un rînjet de om bolnav îi schimonosea chipul belaliu.
Cel mai tînăr dintre ei, băiețandru încă,cu fața plăcută,bălană, dar spuzită de zbuciumul sîngelui, plăpînd în straiele-i de căpătat, părea grămătic după
condeiele și călimările de la brîu. Tustrei cerut’ au adăpost peste noapte și ceva de-ale gurii,iară fratele ușar,încredințindu-se că nu-s borfași ori lotri de pîn codrii, îi îndrumă la sfinția sa, starețul Emanuel.
Ospătați și primeniți, drumeții s-au încredițat duhovnicei lui blîndeți. Vîrstnicul își mărturisi greșalele lumești,din vremea cînd divănea în tagma jurednicilor și se pocăi sub numele de Boldie.
Lăutarul se lepădă și el de apucăturile rele de șătrar și-și luă cinul ca fratele Sfincterie, iară mezinul, botezat după vrerea Cucerniciei-sale, Cristian, intră ca ucenic în tainele prozodiei.
Proaspeții fîrtați își luară în stăpînire chiliile ș’odată cu ele drepturile de slujire a sfințeniei graiului.
Trecură lunile, veni și vara cu zăduf și norii ei de colb înecăcios,iară noii veniți se îndestulară cu traiul sihăstriei și slujeau cu rîvnă la închinăciuni către moaștele mucenicilor cîntăreți de ghiers și simțire aleasă.
Sfinția sa, Emanuel, în bunătatea sa, îi credea împăcați și supuși, dară pe îndelete începură să-i ajungă la urechi zvonuri tulburătoare. Întîi despre fratele Boldie,care se dovedea a fi firoscos și tare batgiocoritor, mai ales după ce se îndestula cu lauda unor epifanii și tălmăciri. Fîrtații îl dovediră că e cîrcotaș, căci le cîntărea cu zgîrcenie stihurile, măsurînd cu încăpățînare taman lungimea dintre puncte, virgule și ghilimele. Ba mai mult,un ucenic se plînse că-i măsura cu un pendul sîmțirea și-l amenințase că-l va îngropa pînă la brîu în pămînt și-l va spoi cu var, dacă se mai preumblă mult printre cele sfinte!
Sfincterie, nu se arătă nici el mai breaz; umbla toată ziua cu uneltiri, or s’aținea după fuste în loc să cînte frumosul și-i înjura cu vorbe stufoase pe ceilalți frați. Fratele Ioan dzîs și Gură de Fer se plînse că-i zdrobea rimele sub călcîi, iar fratele Atanasie, că-l umpluse cu scîrbavnică slobozire a udului! Nici măcar ucenicul buchier nu se’nvrednicea cu fapte mai de soi, deși slujise la început cu rîvnă, copiind harnic din terfeloage, soneate, după pilda mucenicului William din regatu’ Engliterei. Copilandrului îi intrase în cap că era întîiulmergător al lavrei și s’arăta tare trufaș și obraznic, pierzîndu-și ziua toată cu sfade și fleacuri, iară cel mai ades își petrecea vremea jucîndu-se cu steluțe tăiate din aura mucenicilor, furate de pe icoane.
Aflat într-o atît de lumească încercare, preablîndul Emanuel,carele păstorea cu înțelepciune, de atîta amar de vreme cîntătorii de frumos, se zbuciuma zi și noapte, gîndind ce ar fi mai nimerit să facă cu zurbagii: să le dea un canon trudnic, care să-i sleiască de relele apucături, ori să-i alunge pe pîrdalnici înapoi în lumea din care veniseră?

Scris’am aiastă pățanie, eu, ucenicul Gheoghe, în lavra Evropeei, la îndemnul cucernicului stareț Emanuil, pe la leatul doă miișiceva după Hristos.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23814
Comentarii: 120248
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE