FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Tot ce mișcă în țara asta, râul, ramul, este, oare, de vânzare?
Text postat de Andrei Florian

Multă vreme m-am întrebat de ce a fost nevoie de un scenariu sângeros pentru a simula o revoluție în România, în timp ce în celelalte țări comuniste trecerea de la un sitem la altul s-a făcut fără acțiuni armate. Voi încerca să încropesc o teorie, pe baza evenimentelor istorice și a articolelor de presă apărute de-a lungul timpului, care să argumenteze convingerea mea intimă că România își trăiește agonia ultimelor clipe în cadrul actualelor granițe, agonie hrănită de o comunitate, mai mult sau mai puțin ocultă, cu vederi globaliste, cu interese ostile populației acestei țări.
Imediat după marea înghesuială a serviciilor secrete multinaționale din Decembrie 1989, și transferul de putere în mâinile celor ce reprezentau interesele acestora, s-a trecut la decapitalizarea marilor unitati economice și la înstrăinarea resurselor naturale naționale într-o manier㠔rusească”. Să ne aducem aminte, cei care au apucat să facă economie politică pe vremea comuniștilor, ce se spunea despre diferențele dintre comunism și capitalism. Prima dintre ele era proprietatea supra mijloacelor de producție, nu? Era la mintea celui mai prost dintre activiștii comuniști, dar și în obiectivul securității și al investitorilor străini, că este momentul să fie jefuită proprietatea statului comunist pentru a crea un capital privat. Nu cred că mai este necesar să amintesc maniera în care s-a făcut. La nivel politic, comuniștii, deveniți capitaliști peste noapte, au luat decizia istorică sa mituiască populația civilă pentru a masca marele jaf. Controversatul om politic devenit premierul României dupa înghesuiala din 89, Petre Roman, a oferit spre cumpărare, la preturi devenite ridicole dupa numai câțiva ani, apartamentele de bloc dar și locuințele pe care comuniștii le-au confiscat după ce au venit la putere. Astfel, al doilea mare jaf comunist era mascat de apariția unei false piețe imobiliare, iar populația era orbită de resturile ce cădeau de la masa acestora, bucurându-se cu ochii în pământ de faptul că ratele pe care le plăteau pentru apartamentul primit erau mai mici decât biletul de tramvai. În tot acest timp, cei sprijiniți de la Moscova să preia puterea în România au oprerat nestingheriți asupra marilor capacități strategice ale României.
În plan mediatic, atacul la adresa unității și integrității noastre teritoriale se desfașoară în mod subliminal, concertat și sincron în marile trusturi de presă. Nu uit, spre exemplu, o emisiune de radio de la ”Realitatea FM” intitulata în mod ostentativ ”mitici versus aerdeleni” și prezentată de Robert Turcescu. Se promova ideea ca un ardelean venit în București, sau invers, un bucureștean ajuns la Cluj, ar avea probleme de adaptare. Spre mirarea lui Turcescu, care se aștepta ca ascultătorii care interveneau telefonic să intre în polemică, toți cei care au intrat în direct și-au exprimat dezacordul față de falsa idee ca românii ar fi divizați după acest criteriu. Jurnalul meteo de la Realitatea TV, deși prezintă aceeași vreme în toată țara, se incăpățânează să o faca separat pentru Ardeal, Moldova, Dobrogea si Muntenia, prezentând în mod evidențiat harta fiecărei regiuni în parte. E ca și cum ai spune, la ardeleni e soare, în timp ce la moldoveni, în mod paradoxal, este tot soare precum și în Dobrogea și Valahia. În ultima vreme am observat că au revenit asupra acestei prezentări grafice. Lista poate continua cu atacurile susținute la adresa instituțiilor fundamentale ale statului, precum si cu emisiuni care au drept scop terfelirea sentimentului patriotic. Aparatul de propagandă antiromânească nu i-a scutit nici pe românii din diasporă, cărora li s-a sugerat să își lepede identitatea românească, despre care se spune ca este una sinonimă sau se asociază în mod automat cu identitatea rromă, și să își spun㠔freelance”. Priviți numai la agresivitatea campaniei făcute pentru Roșia Montană, ca să înțelegeți ce urmăresc aceste grupuri de presiune. Pe sărmanii locuitori din Roșia Montană, mai cu forța, mai cu un pumn de mărunțiș, îi poți păcăli să își părăsească pământurile ce ascund cel mai mare zăcmânt aurifer din Europa, dar cum poti convinge o țară? Răspunsul vine de la sine, divizându-i.
România a devenit victima celor ce, intrați în politică pe baza carnetului PCR sau desprinși din structurile serviciilor secrete, și-au dat mâna și s-au constituit într-o organizație transpartinică, de tip mafiot, cu scopul de muta valorile, mobile și imobile, din patrimoniul național în buzunare private, iar, de cele mai multe ori, aceștia au găsit de cuviință să le înstrăineze pe o rută care nu ocolește Moscova, Parisul, Viena, Berlinul, Londra. Dacă luăm în calcul valoarea la care au fost vândute resursele energetice ale României, resurse strategice de altfel, putem să comparăm această tranzacție cu schimbul pe care l-au făcut coloniștii cu indigenii de pe continentul american.

Să ne amintim cum a început: Anul de grație 1968. Ceaușescu împlinea 50 de ani. Departe de a deține puterea absolută viitoare, ”tânarul” secretar general era serbat relativ discret în jurnalul partidului unic. Principala publicație scrisă a regimului, organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, „Scanteia” menționa, în 26 ianuarie, cu o informare banal㠖 „Tovarașul Nicolae Ceaușescu a împlinit 50 de ani” – care, la rândul ei, deschidea o scrisoare de felicitare către „scumpul tovarăș” din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat al Republicii și Consiliului de Miniștri. Ceaușescu încă nu făcea singur totul, iar alți camarazi, precum Maurer, mai prindeau și ei prima pagina. Nu lipseau telegramele de felicitare adresate lui Ceaușescu de conducatorii altor state. Pe listă figurau lideri din lumea bună a relațiilor internationale. Deși nu avusese încă momentul sau de glorie din august 1968, când a condamnat de la balcon invazia din Cehoslovacia atrăgându-și respectul occidentalilor, Ceaușescu era privit ca marea promisiune a „lagărului socialist” pentru că arătase deschidere în relațiile cu Vestul (cu RFG, Israel, SUA). Așa că diplomați importanți îl curtau pentru a-l folosi ca intermediar în relațiile cu state altfel greu accesibile, precum China, și îi scriau „din inimă”.
România a început să facă notă distinctă în rândul celorlalte țări membre ale Tratatului de Varșovia în februarie 1968, la Budapesta, unde a avut loc o întâlnire pregătitoare a secretarilor comitetelor centrale, în vederea Conferinței Internaționale a Partidelor Comuniste și Muncitorești, programată pentru sfârșitul anului.
În timp ce americanii duceau un război ”de imagine” în Vietnam, situația din Cehoslovacia a fost, încă de la începutul anului 1968, prezentată pe larg în presa de la București. Paginile „Scînteii” reflectau în detaliu tot ce se întâmpla la Praga, ca ecou al interesului tot mai mare arătat de puterea politică încercărilor de a ieși de sub influența nefastă a Moscovei. Ceaușescu părea tentat de această posibilitate. Aceasta a fost la început mai mult o formalitate, apoi doar o realitate generată de factori conjuncturali.
Ca urmare a tensiunilor dintre URSS și China, aceasta din urmă a fost atacată în absența vreunui reprezentant, fapt ce l-a făcut pe Paul Niculescu-Mizil, reprezentantul României, să se opună înfierării acesteia. Acuzațiile au fost redirecționate apoi către regimul de la București, fapt ce l-a făcut pe Niculescu-Mizil să părăsească întrunirea, iar mai târziu ca România să fie exclusă de la alte discuții. Inclusiv sau în special de la cele ce vizau situația din Cehoslovacia.În această situație, Bucureștiul amână reînnoirea Tratatului româno-sovietic și îl semnează în schimb pe cel cu Cehoslovacia, al cărui text a fost aprobat în Prezidiul Permanent al CC al PCR din 27 mai 1968, după ce fusese negociat cu partea cehoslovacă. Chiar dacă Praga dorea reformarea sistemului, Bucureștiul își dorea doar un control absolut, fără imixtiuni externe. Într-un grup ce avea să fie numit „Mica Antantă“, celor două țări avea să li se alăture Iugoslavia, care, la rându-i, era percepută ca un stat nealiniat și avea în Occident o imagine diferită de celelalte state comuniste. De cealaltă parte, se cristalizase alianța „celor cinci“: RDG, Polonia, Bulgaria, Ungaria și, în fruntea lor, URSS. URSS vede la Praga pericolul unei contrarevoluții, favorizată de politica prim-secretarului Aleksander Dubcek. Ca urmare a intensificării așa-ziselor forțe de dreapta, revizioniste, la graniță încep să fie masate trupe, la inițiativa grupului „celor cinci“, informație care începe să circule în mediile diplomatice.
În acest context politic,Tito face o vizită oficială în Cehoslovacia între 9 și 11 august, urmat la scurt timp, pe 14 și 15 august, de Ceaușescu. Pe 17 august, conservatorii cehoslovaci, conduși de Vasil Bil’ak, i-au dat lui Brejnev semnalul pentru a intra cu trupe în Cehoslovacia. Armata sovietică a ales data de 20 august pentru că atunci, cu ocazia Congresului PCC, ar fi putut s㠔ușureze” de revizioniști întreaga conducere de partid, ce urma să se găsească în rândurile membrilor Adunării Naționale și ai guvernului. Pe 20 august, la miezul nopții, trupele sovietice, respectiv 29 de divizii, 7.500 de tancuri și circa 1.000 de avioane, au invadat Cehoslovacia.Informația despre invazia trupelor sovietice ajunge la București în jurul orei trei dimineața, Paul Niculescu-Mizil fiind informat de către corespondentul Agerpres la Praga, Eugen Ionescu. Ceaușescu a aflat imediat după aceea, de la Niculescu-Mizil, convocând Prezidiul Permanent al CC. Ceaușescu propune, și este aprobat în unanimitate în Prezidiul Permanent, înființarea gărzilor muncitorești ca unități înarmate precum și gărzi patriotice la țară. În acest răstimp s-a organizat în exterior celebra manifestație din Piața Palatului. Cifra estimativă a participanților a fost de 80.000, cu mult peste așteptările lui Ceaușescu. Reacția lui Ceaușescu în fața mișcării de solidaritate cu ceea ce se întâmpla în Cehoslovacia a variat de la neliniște la exaltare, iar discursul ținut de acesta în fața manifestanților a oscilat de la rațional la vehement.
Acest discurs avea să constituie marele noroc al carierei sale politice, prin capitalul de imagine pe care i l-a adus ulterior. La Praga, ca urmare a solidarizării civililor cu liderii de partid și reformele creionate încă de la începutul Primăverii, sovieticii au fost nevoiți să recunoască vechea conducere a PCC, în frunte cu Dubcek. Pentru a rezolva situația, Brejnev a dispus ca membrii Comitetului Executiv de la Praga să fie duși la Moscova.
La București, pe 23 august a avut loc parada militară, la care, în premieră, au defilat formațiuni de gărzi patriotice pentru a arăta comunității internaționale largul sprijin al poziției luate de România în rândul populației.Speriat de amploarea mișcărilor și îngrijorat de consecințele unui sprijin real acordat revizioniștilor de la Praga, Occidentul a tacut, considerând că este o problemă internă a tratatului de la Varșovia.
La întâlnirea cu Iosip Broz Tito la Vîrșeț, pe 24 august, Ceaușescu, însoțit de Emil Bodnăraș, i-a cerut liderului de la Belgrad o asigurare că, în cazul unui conflict, armata și autoritățile române s-ar putea retrage pe linia Timișoara-Turnu Severin în Iugoslavia. Tito a evitat un răspuns tranșant, invocând problemele teritoriale ale Iugoslaviei de la granița cu Italia, precum și cele cu Albania.
Întors în țară, Ceaușescu s-a trezit, ca după un duș rece, și a căutat să își mai îndulcească discursul, apelând la o retorică care să evite implicarea ONU.
Practic, curajul lui Ceaușescu de a se opune URSS a durat doar o zi. Ziua de glorie 21 august 1968. La opt luni după înăbușirea Primăverii de la Praga, Dubcek este definitiv înlăturat, în aprilie 1969, din postul de prim-secretar al PC de comunistul Gustav Husak, susținut de Kremlin. În mod paradoxal, Gustav Husak a fost deținut al regimului stalinist în perioada 1951-1960. Husak va deține frâiele partidului până la căderea comunismului. Dubcek, mai întai președinte efemer al Parlamentului, apoi ambasador în Turcia în 1970, devine apoi muncitor forestier, păzit de ochiul vigilent al poliției secrete. După pensionare, trăiește izolat în casa de pe strada Misikova de la Bratislava. Reapare în public la Revoluția de catifea din noiembrie 1989, aspirând la funcția supremă în stat, dar populația îl preferă pe disidentul Vaclav Havel. Devine președinte al Parlamentului în 1989-1992, ia conducerea Partidului Social-Democrat slovac, dar moare în 7 noiembrie 1992 într-un accident de mașină.
România a continuat să aibă relații bune cu guvernele occidentale și cu instituțiile internaționale precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială și după evenimentele de la Praga. România a stabilit sau a păstrat relațiile diplomatice cu țări precum Germania de Vest, Israelul, China sau Albania, care din diferite motive aveau relații tensionate cu Moscova. După evenimentele de la Praga a urmat o perioada de inflexiune care l-a determinat pe Ceaușescu să își concentreze eforturile spre o reformare profundă a serviciilor de securitate. Peste 30% din totalul de 119.000 de informatori, colaboratori, rezidenți și gazde de case de întâlnire și conspirative au fost înlăturați din sistem. În paralel, au fost recrutate aproape 14.000 de persoane pentru „realizarea urmăririi informative speciale și a supravegherii informative generale“. Aparatul securității a suferit cea mai puternică reformă pâna la lovitura dată acestuia de trădarea generalului Pacepa. Acțiunile serviciilor de securitate precum si ale serviciului de contraspionaj s-au intensificat, astfel încât, într-o perioada relativ scurtă de timp, aparatul serviciilor de informații românești a ajuns să fie unul dintre cele mai temute din aceasta zonă. Controlul asupra societății civile a devenit mult mai strict, cenzura a fost extinsă, iar Securitatea a recrutat noi agenți-informatori și a mărit numărul de posturi telefonice puse sub observație. Numărul românilor care aveau dosare de urmărire a crescut. În conformitate cu dezvăluirile CNSAS, în 1989 unul din trei români era informator al Securității. Jenant, nu?
În 1989, schimbarea la față a rușilor, reforma acestora și spargerea imperiului sovietic l-au lăsat pe Ceaușescu în ofsaid. Tușierii unguri și cei bulgari, rămași cu steagul sus, fluierau a pagubă pentru Ceaușescu, iar acesta, orbit de orgoliu si de puterea absolută dată de un serviciu de informații omniprezent, nu a realizat că s-au schimbat regulile jocului. ”Sistemul” funcționa perfect dar a dorit să se alinieze noilor condiții internaționale. Trecerea serviciilor de informații de partea unui lider comunist care să le asigure tranziția spre ceea ce a urmat după 1989 nu s-ar fi putut face decât prin reducerea la tăcere a lui Ceaușescu, ceea ce s-a și întâmplat. Mascarea trădării acestora, capitularea lor în fața serviciilor rusești și occidentale, trebuia făcută după o regie care să simuleze o revoluție populară, fapt ce a legitimat noua succesiune la putere a comunistului Iliescu, persoană agreată de Kremlin. Comanda asasinatului lui Ceaușescu a venit direct din birourile Kremlinului, nu mai este un secret. În acel moment, nomenclatura comunistă a răsuflat ușurată. ”Sistemul” funcționa din nou și mai era doar o chestiune de timp până la cosmetizarea acestuia. Cehoslovacia a fost divizată în Cehia și Slovacia, Serbia a fost spartă cu tancul și bombardierele, iar Romania, țară membră NATO, membră UE, este devalizată de o clasă politică iresponsabilă si șantajabilă, ale cărei dosare de colaborare cu fosta securitate stau în sertarele serviciilor străine de securitate, ca parghie de control și comandă a acestora. Așa a fost posibilă înstrăinarea cu bună știința a marilor capacități energetice precum si a zonelor cu potențial economic dezvoltat. Presa din România, și anume acea parte care nu a intrat sub pulpanul marilor trusturi de presă, alimentate financiar din exterior, a început să semnalizeze derapajele majore spre care ne îndreptăm. Societatea civilă este aproape inexistentă iar încercările acesteia sunt împiedicate să coaguleze și să se exprime într-un mod coerent. Singurul obstacol pe care îl mai au de înfrânt serviciile care își doresc o Românie regionalizată, este coeziunea si unitatea românilor, sau, mai bine spus, sentimentul de patriotism al acestora.
.....
Desigur că sunt mult mai multe de spus. Acum, când am aflat cu toții că ștafeta a fost predată umatoarei generații de activiști al marelui partid multinațional cu sediul central la Moscova, acolo de unde, mai în secret, mai pe fața, lideri politici aserviți se duc să își însușească programe naționale de guvernare, suntem chemați să spunem ce viitor ne dorim copiilor noștri, și să semnăm cu ștampila peste numele celui în mâna căruia lăsăm destinele sufletelor tinere ale acestora.
Am încredere în capacitatea României de a se ridica pe propriile picioare, de a schimba poziția îngenuncheată în fața Moscovei roșii, și de a păși cu demnitate spre Comunitatea Europeană, acolo unde ne este locul, alături de Germania, Franța, Spania, și celelalte națiuni civilizate și civilizatoare.
Dacă nu aveți copii, mergeți, vă rog, să votați pentru ai mei.
Cu respect, Zexe.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  "îmi este dor de tine
ca de orice alt om pe care nu l-am cunoscut niciodată
ca de femeia asta din care tot uit
amenințările cu pacea
războaiele de independență
ultimul ei cuvînt
și tot ce a urmat


cel mai mult îmi place
inima ei care umple scrumierele
din toate orașele în care se fumează cu ochii închiși
trebuie să te duc măcar o dată într-unul să simți cum e să tragi în piept 24 de ore din 24
și moartea să nu se mai vadă de la o poștă
în viețile noastre

dar astea sunt doar gînduri dintr-o sîmbătă care se aplecă peste balcon
și îmi lasă sîngele la uscat..."

Vero, asta e un extras dintr-un text mai vechi al meu, unul din care poti trage concluziile rigoare. :)
Chiar daca nu mai scriu ca inainte, nu ma pot abtine sa poetizez, jocul de cuvinte ramane preferatul meu.
Iti promit ca o sa ma gandesc la orice rugaminte a cuiva . Mai ales daca vine de la un om pe care l-as numi cu mare drag prieten.


 
Postat de catre . Fiinta la data de 2009-11-24 17:13:23
         
 
  Adriana,

Presedintele nici unei tzari din lume nu poate determina pe cineva sa se lase de fumat. Si nu exista factor exterior care sa te poata motiva, ci numai tu, cu fortza ta interioara, pe care cu sigurantza ca o ai.

Am indraznit sa intervin numai ca sa te rog si eu sa faci acest efort. Daca vrei, poti.

Andrei, scuze de off-topic....

Adriana, sa nu uiti, la fiecare tzigara pe care o mai aprinzi, de rugamintea mea.

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2009-11-24 15:15:19
         
 
  Zexe,
si noi am fost copii.
Eu am fost chiar unul incapatanat, ambitios si caruia i-a placut pur si simplu sa invete si sa faca sport. Am intrat fara meditatii (desi se purtau la vremea aceea) la facultatea de drept si am terminat cu bursa de merit, cu zece pe linie in ultimul an, cand altii trageau pentru un cinci. Mi-am dorit si imi doresc sa fiu un exemplu, macar din acest punct de vedere pentru copilul meu. Stii de ce? Am crezut din tot sufletul ca daca pui suflet in ceva, reusesti sa ai randament in ceea ce faci mai departe in acea directie. Ca informatia asimilata te face sa fii competitiv in orice sistem. Aiurea. N-o sa dau detalii despre tot ce a urmat. O sa iti spun doar ca dupa terminarea facultatii, m-am apucat de fumat, desi detestam obiceiul.
Stii ce imi doresc? Un presedinte care sa ma determine sa ma las.
Sanse reale pentru fiecare om din tara asta.
Vreau sa votez oameni care isi asuma platforma politica si riscul neaducerii ei la indeplinire. Oameni pe care sa ii privesc cu mandria ca ma reprezinta pentru ca sunt capabili si mai buni decat mine, decat tine, decat altii.
Tu ii cunosti, Andrei?
Spune-mi, mie. Copilului meu...
Pana la urma, singurul lucru util pe care cred ca il pot face pentru copilul meu, pentru al tau, pentru al altora e sa ma las singura de fumat.
I promise myself!


 
Postat de catre . Fiinta la data de 2009-11-24 13:27:28
         
 
  ieri betivii mei au votat astfel:
vadim 19, basescu 10, geoana 2, crin 1, becali 1.
azi un strain a spus ca a votat in com. smeeni la o camera speciala de vot. a fost al 78-lea pe o lista. dupa ca crin acuza votul cu autobuze, am facut socoteala: daca un partid face cate 30 buletine false cu cpn-uri din cimitire, perfect valabile, si colinda tara cu trenul, autobuzul etc inseamna 500 membri x30 =1500 voturi pe oras x 41 judete cel putin,= peste 1500 de voturi false. concluzia: fie se da o lege cu votul obligatoriu, fie sectiile speciale de votare sunt inregistrate si supuse verificarilor. nu de alta, macar democratia sa insemne optiunea reala a poporului.
este posibil si ce ziceti dv cu secu. am observat absenta brusca a unor clienti de-ai mei tocmai... ieri. probabil... cu autobuzu!
inchipuiti-va ce ar putea face 1 din trei cetateni organizati la comanda?
asta trebuia sa propuna base la refendum, nu prostii!
acuzati inconstient comunistii . ca si cum ar fi tigani. erau 4 mil. daca erau unu dintr-o familie de 3 persoane insemnau 1 comunist din 2 cetateni, mai multi decat securistii. in strada au iesit comunistii, despre ceilalti nici nu se stia, nu au zis zis nici "pas", in schimb zic acum cu o gura care ii acopera pe cei care, de bine de rau s-au opus atunci. si nu se constientizeaza ca mai bine nu poate fi decat insusind organic idei bune. toata lumea.
acuzati comunistii ca va este usor, ei nu va pot face rau. dar, sub ochii dv, se intampla grozavii care, fiindca va convin, va fac sa tineti gura inchisa. de ex. televiziunea romana interpreteaza drepturile omului cum basescu constitutia. in loc sa invite cei 12 candidati la o dezbatere fie oricat de lunga, 12 oameni care au indeplinit cerintele legale pentru a candida, iar la dezbatetre sa poata absenta oricare dintre ei,televiziunea o carmeste abuziv spre staff-uri, face clasamente pe grupe ca la gradinita, iar vadim este gonit de la porti ca un cersetor.
oameni mari/distepti, slujiti morala.
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2009-11-23 15:31:08
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Basescu este cu oproximativ 100 000 voturi peste PD-L 2008, Geoana cu 150-200 000 sub PSD 2008, Antonescu cu 150 000 peste PNL 2008. Din acest punct de vedere, la prezidentiale, nu s-a intamplat nimic spectaculos. Niciunul nu a reusit sa convinga, sa treaca peste limitele bazinului electoral al partidului. Cu alte cuvinte, nimeni nu a convins pe nimeni. Nici măcar Crin Antonescu.

Reforma statului, insa, au votat-o cu totii. Prezenta la vot a fost de 50,61%, iar dintre acestia 77,39% s-au pronuntat pentru un parlament unicameral, iar 88,87%, pentru reducerea numarului de parlamentari.
Ceea ce ma bucura cel mai mult este prezenta la vot. In comparatie cu pronosticurile vehiculate la canalele de mogul, prezenta la vot a transmis clasei politice un mesaj ferm si clar "Ajunge! Puneti mana si munciti ca va ia mama naibii. Si mai rasfirati-va, baieti, mai raruti ca ati sufocat bugetul"
 
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-23 12:39:48
         
 
  Dupa cum vedeti, domnule Bordas, exista viata si dupa primul tur, si, banuiesc, va exista si dupa ultimul tur. Dupa cum bine observati, dictatura nu si-a scos armatele pe strazi, nu a chemat minerii, nu a devastat sediile partidelor de opozitie in cautare de droguri si valuta, e liniste. Visceralitatea care a insotit aproape toata aceasta campanie, duse pe toate fronturile nu au avut niciun efect asupra intentiei de vot a populatiei. A fost o lectie data celor ce credeau (si inca mai cred unii) ca populatia cu drept de vot a ramas tot aceeasi ca in '90. Cat de idioata a putut fi ideea cu dictatura, si cat prost manipulata a fost, am vazut cu totii.
Dumneavoastra spuneti ca "poporul" a fost manipulat, ca a votat in necunostinta de cauza si veti invoca principiul ca un parlament bicameral ar putea scoate legi mai bune decat unul cu o singura camera. Poporul despre care vorbiti dumneavoastra nu a judecat precum spuneti. Poporul a vazut ca Parlamentul este o ascunzatoare buna pentru cei care sunt chemati sa dea socoteala in justitie, ca parlamentul bicameral a devenit un parlament cu doua dormitoare, ca timp de 20 de ani nu a reusit sa scoata un pachet de legi simple si coerente, ca acesti parlamentari, chiar alesi uninominal, se comporta ca si cum ar fi fost alesi pe lista de partid, si argumentele ar putea continua. Economia de bani este atat de mica in comparatie cu economia de timp, incat as considera ca daca i-am plati inca 20 de ani de acum in colo, si tot nu s-ar simti in comparatie cu beneficiul adus de o reforma reala a statului si a institutiilor sale. Dumneavoastra si multi ca dumneavoastra au ramas incremeniti cu coltii in gambele presedintelui, considerand ca reforma si dorinta de progres a romanilor porneste si termina cu Basescu. De altfel, aceasta idee stupida ii va face pe cei angajati in lupta electorala, sa piarda la scor. Ideea ca au de infruntat un candidat si nu un curent de opinii i-a determinat sa arunce o avalansa de dejectii asupra acestuia fara sa realizeze ca populatia cu internet in casa nu este atat de naiva precum sustineti si dumneavoastra, domnule Bordas.
E foarte adevarat ca Basescu a simtit aceasta tendinta sociala si s-a facut purtatorul de mesaj al acestora, angajandu-se sa le duca la implinire. Ca nu a reusit din prima era si firesc, dar poate reuseste in urmatorul mandat. Oricum, macar este singurul care declara ca isi doreste reforma. Singurul care face pasi in aceasta directie. Daca nu va fi Basescu va fi altul, va fi mereu altul, pentru ca este in legea firii sa ne dorim progres. Ca va place sau nu, vremea comunistilor a trecut, iar incapatanarea de a perpetua un sistem social falimentar va tine Romania in coada Europei vreme de inca cateva generatii. E timpul sa ne modernizam, domnule Bordas, si daca despre poporul roman puteti spune cu atata usurinta ca, in naivitata lui, nu stie ce voteaza, tot atat de usor va spun si eu ca va inselati amarnic. Va dau o veste trista, nu sunteti singura persoana inteligenta.
 
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-23 12:01:23
         
 
  Hidra rosie? Da' aia portocalie ce cusur are? Sau aia galbena? Sunt ele mai putin flamande? Mai putin corupte?

Ma faci sa rad. Desi eu nu prea rad decat la umorul original. Sabloanele ma lasa rece.

Crezi ca un parlament unicameral inseamna reforma clasei politice? Eu nu cred. Nu e nici macar un inceput. Iar poporul a inteles cam asa: astia ne cam sug banii, asa ca ia sa-i mai rarim. Si a votat in consecinta. Nu in cunostinta de cauza.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-11-23 10:50:12
         
 
  Câteva considerații asupra regimului parlamentar din România; Scurtă întâlnire cu Nuți - spaima Constituții

La începutul săptâmânii acesteia, eu, profesor-diriginte, rămăsesem aproape singură în școală în așteptarea părinților clasei mele pentru desfășurarea în bune condițiuni a unei ședințe periodice. Într-o pauză a susnumitului eveniment, în timp ce coboram agale scările îndreptându-mă către grupul sanitar pentru a-mi satisface nevoile fiziologice, am înțepenit de emoție la vederea tabloului de sub scară: în ceasul serii, portarii - blondul de la intrarea elevilor, Neghiniță de la profesori și cu Lanolină, șeful lor, împreună cu femeile de serviciu - Nuți și Păscuța, se găseau și ei în plină reuniune. Dezinhibați odată cu coborârea botnițelor de la SANEPID, pe care fuseseră nevoiți să le suporte cu stoicism toată ziua, acum își dădeau drumul la gură: - Doamna profesoară, dumneavoastră care sînteți mai populară, așe, luați o țigară cu noi și lămuriți-ne - în istoria aia a dvs s-a mai petrecut vreo mârlănie mai mare decât face astăzi ăl de-și zice Parlament? Ce-i aia, Doamnă? Ăștia-s buni doar să ne mănânce nouă banii, ați auzit că vorbesc la mobil pe banii dvs? Ce știu ei, Doamnă? Ăștia ne sug sângele din noi, toată sudoarea muncii noastre sînt adunați acolo la Casa Poporului. Și au pus o osânză pe ei...
Și Lanolină, cu năduful șefului responsabil pentru soarta personalului TESLA: Nu ca noi de stăm cu Proposeptu între dinți toată ziua și murim de cald cu astea pe față în vreme ce ei iau salarii de sute de mii de euroi și se plimbă cu Mozviciu...
Și dă-i și combate, și dă-i și combate, amicii cărora în rușinosul meu zel colaboraționist le-am ascuns în nenumărate rânduri țuica în laboratorul de biologie, printre papagali și capete de jder, prinseseră glas. Cu vigoare de șef, Lanolină conchide: Tot ei au fost înainte, tot ei sînt și acum, au pus mâna pe averile lu Ceașcă, pe conturile alea din străinătate, ăștia ne-au vândut țărișoara noastră și acum cică ne bagă și cipuri...când o să fim și noi civilizați ca ăia de la UIE, domle, curați, uscați? Păi ce, astea-s haine ce ne dă ăștia aici, dacă eram acolo îți dădea ăia o uniformă de lucea pe tine și mască de protecție specială cu tub și cu termometru. Cum intră bacteria, cum semnalizează și s-aprinde ledu...
- De ce să fie atât de mulți dacă ei nu face nimica, sînt de prisos, doamna profesoară, cine-o fi inventat și parlamentul aista că era mai bine înainte că era unul și știam și noi de unde vine binele? Păi nu zice bine, șefu? se vâră Păscuța
Nu are omul o pensie, nu găsește un medicament la copii, iar ăia stau acolo și dorm
- E plin de baroni Parlamentul ăla, domle, și Neghiniță se scobește între dinți avid să recupereze onoarea pierdută a măselei celei vechi, aurită în cinstea nașterii primului său copil.
Când s-a mai pomenit la noi în țară atâția baroni? Ne cuprinde de tot, ajungem de dormim pe rogojini ca pe vremea regelui
-Taci, băi băiatule, ești tânăr și nu știi, că ăia nu sînt baroni, mișună de moguli, ca la ruși, pe baroneasă am văzut-o eu acum câțiva ani la televizor. Mamă, ce femeie, ce doamnă... Lanolină din nou pune punctul pe "i" cu autoritatea șefului: Băi, omule, mogulii nu sînt la ruși, ăia sînt mongoli, nu, doamna profesoară? Mogulii sînt grașii din șatră.
Nuți trece la atac- Măi oameni buni, eu zic așa: cât mai puțini și dacă se poate deloc, să-i desființeze cu totul. Am avut săptămâna trecută un proces la Lehliu și corupție cât cuprinde. De ce nu ia măsuri Parlamentu să fie demis judecătorul ăla?

M-am îndepărtat tiptil de teamă să nu stârnesc microbii, se pare, atât de rezistenți...

 
Postat de catre Amelia Cojocaru la data de 2009-11-23 00:48:09
         
 
  "Nici in comentariile de mai jos nu lipseste heirupismul electoral. 80%? O fi. Acolo, in sondajele care incearca sa induca aceasta cifra ca fiind un adevar. Vorbim dupa exit-poll"

"Rezultate preliminare referendum: 87,43% din alegatori au votat pentru reducerea numarului de parlamentari, 77,4% au votat pentru Parlament unicameral"

Domnule Bordas, dupa cum bine observati, ne cam lipseste heirupismul electoral. Numai ca nimeni nu va dormi linistrit noaptea asta. Hidra rosie este lovita in plex si va replica necrutator in populatia care a dat votul reformei. A dat votul unei reforme a clasei politice, unei reforme a justitiei, o justitie corupta pana la nivelul unitar, si a dat votul pentru progresul acestei natiuni. Romania este pe drumul cel bun, Dumnezeu sa ne calauzeasca pasii urmatori!
 
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-22 22:32:43
         
 
  Cat despre intoleranta, va rog frumos sa ma scuzati, nu eu am scos mitraliera. Hotul striga hotii si intolerantul face apel la toleranta, deja ma amuza acest paradox.  
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-22 15:01:53
         
 
  Domnule Bordas, observ si eu ca va repeziti sa comentati dupa sablonul si abordarea intelectualului Mircea Badea. Faptul ca sunt bine informat este doar o parare subiectiva si tine doar de faptul ca dumneavoastra nu sunteti informat deloc, sau, dupa argumentele aduse in discutie, va mai informati cand mai iesiti cu baietii la o bere. Altfel, informatia apartine chiar protagonistului regulator de relatii si a fost facuta publica prin declaratie de presa.
Ca sa va scutesc de lozinci, as fi curios sa le numiti pe acelea care va deranjeaza, ca sa le elimin. Am aflat si eu ca sunteti saturati de atata instructie de partid, si nu doresc sa va trezesc amintiri tulburatoare.
 
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-22 14:56:21
         
 
  PS

Treimea aia despre care vorbești are o culoare anume, nu? Ceva care aduce cu puful pinguinilor de la Orange. Aia care este pro. Ceilalți au fost, cu toții, fie peceriști, fie securiști. Tagma celor neînregimentați nu există, după cum văd eu din text și din comentarii. Cine nu e cu noi... (tot lozincă, de ce aș face eu excepție, nu?)

Edificat, repet: 'neața!

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-11-22 14:32:53
         
 
  'neața.

Andrei, de ce m-aș fi așteptat la un comentariu mai puțin lozincard decît textul?

Atîta lucru știu și eu. Relațiile externe ale României au fost regula(riza)te de șeful statului prin contacte directe cu licuricii lumii. Cum au arătat acele contacte e lesne de imaginat. Ne-a spus-o, și mai neaoș nici că se putea, cel dintâi stătător al neamului.

Pentru unul care face parte din cele două treimi, pari foarte bine informat.

'neața din nou, națiune. Că despre deșteptare nu poate fi vorba. Prea multă ceață împrăștiată de unii și de alții pentru a nu crede că e încă noapte.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-11-22 14:26:36
         
 
  Va rog frumos sa ma scuzati ca am omis sa las un mesaj lamuritor. Acum am realizat ca este nu numai indicat, dar si necesar.
Cei care au fost membri PCR si/sau delatori amatori la urechea securitatii sunt rugati sa se abtina sa comenteze cu ura de clasa. Eu m-am adresat cu precadere celor doua treimi ramase neimplicate in lupte cu mitraliere, in torturari prin temnite ascunse de lumina soarelui, si, desigur, cu atat mai putin celor ce sunt de parere ca regularizarea relatiilor Romaniei cu terte tari se face de Presedintele Senatului si/sau vicepresedintele CSAT pe ascuns, prin intermediul agentilor straini de informatii si in mod repetat.
Buna ziua, domnule Bordas!
 
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-22 14:09:29
         
 
  pana la ora 12, cand eu am inchis si am mers sa votez, au votat 10 clienti de-ai mei din 15 si din care 1-2-3 nu vor vota. le-am dat un pahar din ce-au baut pentru ca si-au exprimat calitatea de cetateni. votul lor arata astfel: vadim 9, basescu 1. prin calculul probabilitatilor se pare ca poporul nu mai are rabdare, vrea imediat dreptate facuta cu... mitraliera.
o fi de bine, o fi de rau?

ps. scuze pentru tipo -ul precedent
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2009-11-22 13:25:13
         
 
  Am încredere în capacitatea României de a se ridica pe propriile picioare, de a schimba poziția îngenuncheată în fața Moscovei roșii, și de a păși cu demnitate spre Comunitatea Europeană, acolo unde ne este locul, alături de Germania, Franța, Spania, și celelalte națiuni civilizate și civilizatoare.
Dacă nu aveți copii, mergeți, vă rog, să votați pentru ai mei.


Zexe, sa inteleg ca si in ultimii cinci ani am stat tot in genunchi? Atunci chiar ca este nevoie de o schimbare.
Ne-au chemat, oare, Germania, Franța, Spania, și celelalte națiuni civilizate și civilizatoare, in ultimii cinci ani, alaturi de ele, prin dialog la nivel inalt? Nu-mi amintesc. Asta inseamna ca e nevoie de schimbare.

Impiedica cineva societatea civila sa se coaguleze? Poate serviciile secrete? Cine le are sub comanda? Daca e asa cum spui, se impune o schimbare.

In rest, pe langa cateva adevaruri rostite sententios, dar fara suport, articolul tau nu este departe de articolele postate pe aici pe aceeasi tema. Nici in comentariile de mai jos nu lipseste heirupismul electoral. 80%? O fi. Acolo, in sondajele care incearca sa induca aceasta cifra ca fiind un adevar. Vorbim dupa exit-poll.

O treime dintre romanii din 1989 erau turnatori? Asta este o veste si comica, si trista. Comica pentru ideea pe care vrea sa o induca. Trista pentru acelasi lucru. O fi si adevarata afirmatia, chiar sustinuta de celebrul nostru cenesas? Lasa-mi macar dreptul de a avea niste teribile rezerve.

Ne indemni sa votam. OK. Pana la urma, e nevoie de exprimarea unei optiuni. Sub lozinca (singura care se mai apropie de adevar):

Cum o dau si cum socot,
Noi votam, ei papă tot.



PS Vad ca revine, obstinant, lozinca nu ne vindem tara. Usor modificata: am dat tara pe nimic
Hai sa rostesc si eu o lozinca: nu am avut doar capacitati energetice. Am avut si flotă. Mai nou, se afirma ca avem soacre. Si jurnalisti rapiti. Ambele situatii, tot presa neaservita (sau, mai stii...) o afirma, aducatoare de bani, cică...


Io in cine sa cred?
Retorică, desigur. Intrebarea. Nu va osteniti cu raspunsuri. Nu să merită, vorba ardeleanului.


 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-11-22 10:26:35
         
 
  Domnule Nicolae, am uitat sa va intreb cum sa votez la Referendum. In intelepciunea poporului, 80% dintre ei vor raspunde la chemarea presedintelui si vor vota sa se stinga lumina intr-unul din dormitoarele Parlamentului. Dumneavoastra cum veti vota?  
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-21 22:30:42
         
 
  Domnule Nicolae, stati linistit. Poporul este cel putin tot atat de intelept precum sunteti dumneavoastra. E foarte posibil ca optiunea dumneavoastra sa fie aceeasi cu a poporului.  
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-21 21:30:11
         
 
  Orice drum gresit are cale de intoarcere.
Peste toate exista o intelepciune a poporului roman, cel care mai ramane dupa ce o mare parte isi astupa scarbita urechile si ochii. Astfel poporul a ales bine in 90 un comunist( Iliescu) pentru a face trecerea lenta spre capitalism. Ca s-au vandut toate si au aparut fel de fel de imbogatiti, trebuia sa se intample. ca acestea s-au facut legal sau nu este treaba justitiei care isi va face mai devreme sau mai tarziu datoria.
acum romania are o situatie delicata: sa face loc unui lider al dreptatii (vadim-pui de hitler?), sa se continuie cu dictachioru', adica sa facem si sa desfacem guverne citind constitutia dupa plac, astfel ca presedintele sa o poata numi pe soacra-sa premier intr-o zi...?
sa preia conducerea partidul din comunisti care apare oarecum organizat si tine un pic si cu cei multi?
poporul are de ales. in intelepciune lui cred ca-l va prefera pe gioana, pe care eu nu-l voi vota.
daca stiam din timp ca turul doi pica de sf nicolae, candidam, poporul roman imi facea cadou presedintia:))
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2009-11-21 21:19:22
         
 
  Iulia, inteleg ce spui si stiu si eu ca ne va fi greu sa-i deposedam pe bolsevici de putere. Singurul lucru decent pe care il putem face este sa incercam sa ne conducem si singuri destinele, fara influentele intereselor sovietice, fara presedinti confectionati in laboratoarele Kremlinului. Este greu dar nu imposibil.  
Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-11-21 20:18:22
         
 
  Ooooof, zexe.
Pana la "..." sunt de acord.
Mai departe ce e sigur este ca avem copii, deci votăm pentru si cu ei...
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2009-11-21 19:42:31
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE