|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
tot ce rãmâne e praf de vertebre
în suspensie un om
o panterã ºi un ºarpe
dansând moartea pe limbã
copacii par gratii
la marginea singurei celule
în care zace
sclavul cu mâinile strivite
strigã dupã ultima porþie de cianurã
dumnezeu aude
cum se lichefiazã încet oasele
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristina, e un tablou al unei suferinþe, ceva care macereazã precum un cancer, celule care prolifereazã, moartea care danseazã pe "limba ºarpelui". Sunt multe imagini, nu le pot descrie altfel, acum. Sunt eu, însã confruntatã cu ceva ce lichefiazã oasele prin lumea asta. Tot din viaþã face parte. E bine cã Dumnezeu aude. Mulþumesc.
Bogdan, ai simþit, ai vãzut, ai tresãrit. Te-ai pus în scena asta. Las forma aºa deocamdatã, poemul a avut cel puþin 3 forme pânã acum. Aºa am simþit cã redã mai bine frângerea. Mulþumesc.
Daniela |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-01-20 00:33:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
*
rece, dura... ma doare..
mesajul ajunge acolo unde ai vrut sa ajunga... mai trebuie lucrat la forma putin...
cu stima si respect
inoni |
|
|
|
Postat
de catre
bogdan gagu la data de
2006-01-20 00:26:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"dumnezeu aude/cum se lichefiazã încet oasele" Brrrrr, de ce Daniela? Parca nu ai mai fi tu.Ce ai vrut sa sugerezi? Ce imagine ar fi trebuit sa imi apara? N-am inteles prea multe, imi pare rau. Posibil e tarziu si sunt eu obosita. Cu respect... |
|
|
|
Postat
de catre
Dumbraveanu Cristina la data de
2006-01-20 00:17:37 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|