FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Recluziune
Text postat de Bot Eugen
În nourul dens de fum de țigară,
în balsamul tăcutelor elegii
îți învelești cicatricea roz
cu colțurile lăsate-n jos,
îmbraci impermeabilul solitudinii
și intri-n catacomba acestui crepuscul,
aidoma Lunii, schimbat la față...

Auzi chemările depărtatului Saturn,
ploile de plumb izbindu-se-n rafale
de anatomia tristeților tale,
de acoperământul de beton armat
al blocului de garsoniere,
sub care locuiești
ca Proprietar anonim al luminii.

În prag păsări cu cearcăne te întâmpină,
versificând în grai tomnatic agonia,
arborii în flăcări,
din frunze galbene de oboseală murmurând:
"Ah, în ziua morților născuți,
corbii tăi reînvie în fiecare noapte..."

Momente de un albastru fulgurant se întâmplă
sub stratul de ozon, sub înfățișarea ta simplă,
în arderea internă a huliganului sentimental...
îi dai foc naivului căzut în capcana Insomniei,
să strălucească-n pielea de foc a solitarului siberian...

Pe când orbecăiești cu-nfrigurare
prin diafane cețuri de cuvinte
(și numele-ți decapitat pe buzele Gloriei
fâlfâie, vai, ca o zdreanță),
inima nopții se mută la tine în piept,
își reaprinde felinarele, pe urmă
îți zvârle țeasta în brațele Lunii.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE