|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ochii verzi |
|
|
Text
postat de
Anca Maria Spiridon |
|
|
Prin gândul copt al toamnei adie Dumnezeu
Și-nchide ochii verzi ai frunzelor de nuc
Ce mor și toamna asta așa cum mor mereu
Și către raiul lor, al Verdelui, se duc.
Un verde crud, un prunc, stă dincolo de noapte
La poarta lumii celor ce nu au nici un dor
Și dintr-un amalgam de foșnete și șoapte
Compune tristul bocet al frunzelor ce mor.
Iar ele, după ce iși scutură rugina
Acolo, pe pământ, și cad pe ea zăpezi
Se-ntorc la Dumnezeu iar El le dă lumina
Și le deschide ochii tulburător de verzi.
Renasc apoi pe ramuri ca niște dulci priviri,
Privirile pe care de-o viața le visezi
Căci Dumnezeu in ele sădește nemuriri
Și-n El le odihnește. Dă-mi Doamne ochii verzi!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ce rau imi pare ca au cam trecut vremurile cand stateam cu orele pe Europeea! Acum trebuie sa fac totul in graba, insa nu ma las.:)
Viata asta...in varianta mea e cu doua silabe. E drept, si mie mi se pare uneori mai muzical, mai eminescian sa spun vi-a-ta. Acu ramane cu doua.
Oricum, mai discutai voi la o bere si ma anuntati la ce concluzie s-a ajuns.:)
Friendly... |
|
|
|
Postat
de catre
Anca Maria Spiridon la data de
2008-10-22 23:05:35 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristian, multumesc pentru vot si pentru celelalte cuvinte.
Sper sa stiu de ce.:)
Friendly...
minchipui
|
|
|
|
Postat
de catre
Anca Maria Spiridon la data de
2008-10-22 23:05:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
via-ță
cu parere de rau pentru timpanul tau, LB. :) |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-10-22 22:03:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ce mi-e viața, ce mi-e piața... Celelalte, așijderea.
Mai bine bem un vin, că-i vremea lui.
:) |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Ghicioi la data de
2008-10-22 21:33:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Am mai dat o bere pentru viața asta. Am luat-o înapoi pentru ziare. Tot de la unul ca mine. Calul bătrîn se dezvață greu! :)
Acuma, sincer: mie îmi sună ca naiba: Via-ță. Diftongul ăla, dacă diftong se cheamă, îmi rănește timpanul.
Auziți aici muzicalitate: vi-a-ță.
Piață tot așa o fi? Sau o pot grăi ardelenește? Dar piațetă? Sau viețaș?
Of! :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2008-10-22 21:23:52 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Anca, mi-a plăcut mult.
Adrian, norocosule, te-ai făcut cu o bere!
:) |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Ghicioi la data de
2008-10-22 21:00:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"merge doar dacă viață are două silabe (via-ță), ceea ce nu e tocmai corect." - dai o bere dacă e chiar corect? :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-10-22 20:52:50 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vot...
știi tu de ce!
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2008-10-22 20:29:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Renunț la orice drepturi. În scris, public. Dacă vrei, jur! :)
Și eu am lăsat acolo vreo două erori. Amintesc doar unde sunt. Nu le mai corectez.
Strofa a doua a cam rămas fără un predicat în primele două versuri, iar versul
Privirile pe care de-o viața le visezi
merge doar dacă viață are două silabe (via-ță), ceea ce nu e tocmai corect.
Dacă poți corecta, mi-ar face plăcere să văd în pagină varianta finală.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2008-10-22 11:29:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc, Liviu, pentru minutiozitatea ta! Recunosc, am scris-o si am si postat-o, fara sa slefuiesc unele imperfectiuni.
Acum, daca repostez cu modificarile pe care le-ai facut tu mi-e teama ca trebuie sa-ti platesc drepturi de autor :). Asadar, varianta ta va sta prieteneste langa a mea si cititorul va lua ce-i bun din fiecare, asa ca la un adevarat atelier literar.
Friendly,
minchipui |
|
|
|
Postat
de catre
Anca Maria Spiridon la data de
2008-10-22 09:46:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sau, ultima strofă:
Renasc apoi, pe ramuri, rotindu-și lin privirea
Din ochii, mii, pe care din toamnă îi visezi,
Căci Dumnezeu in ele sădește nemurirea
Și-n El le odihnește. Dă-mi, Doamne, ochii verzi!
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2008-10-22 08:53:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mărunte intervenții de metrică, menite să sprijine steaua lui Radu:
Prin gândul copt al toamnei adie Dumnezeu
Și-nchide ochiul verde al frunzelor de nuc
Ce mor și toamna asta așa cum mor mereu
Și către raiul veșnic, al Verdelui, se duc.
Un verde crud, speranța de dincolo de noapte
La poarta lumii celor ce nu au nici un dor
Și printre amalgamuri de foșnete și șoapte
Compune tristul bocet al frunzelor ce mor.
Iar ele, scuturîndu-și, din plete lungi, rugina
Pe sarbedele cîmpuri, sub palide amiezi,
Se-ntorc la Dumnezeul care le dă lumina
Și le deschide ochii tulburător de verzi.
Renasc apoi pe ramuri ca niște dulci priviri,
Privirile pe care de-o viața le visezi
Căci Dumnezeu in ele sădește nemuriri
Și-n El le odihnește. Dă-mi, Doamne, ochii verzi!
Toamna se cunosc poeții. La sfîrșit de octombrie, cînd sufletul e doar sfîșiere.
Mi-a plăcut. Sincer.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2008-10-22 08:39:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc, Radu!
M-a cuprins si pe mine melancolia de toamna si am incercat sa...nu fiu patetica:D |
|
|
|
Postat
de catre
Anca Maria Spiridon la data de
2008-10-22 00:00:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
steluta
Radu |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2008-10-21 23:56:46 |
|
|