|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | dedublare |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                Liviu Nanu                 |  | 
           
            |  | sunt arhitect și-n mintea mea imaginez acum o casă
 cu uși, ferești . . . și tot așa
 cu scări frumoase și terasă
 
 iar eu, mergând pe trepte-n sus
 la mijloc mă-ntâlnii cu mine
 care sunt eu și care nu-s?
 și cine-apropitaru'? cine?
 
 dar eu n-am chef de amănunte
 nici celălalt de ghicitori
 suntem leit la ochi, la frunte
 și parc-am fi copii din flori
 
 așa că iau un ciot de cretă
 și-i fac un semn discret pe haină
 în altă viață mai concretă
 să nu coexistăm în taină
 
 dar când ajung în dormitor
 și în oglinzi mă uit, direct
 zăresc și eu un semn ușor
 pe haina mea de arhitect
 
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Adriana, intrarea ta (chiar și prin hublou) mă onorează. Chipintaci. Gina, ai dat noi înțelesuri poeziei mele. Dar asta nu face decît să mă bucure. Pentru că imaginația autorului trebuie să fie împlinită, completată de cea a cititorului. Atunci se cheamă că există comunicare și emoție.
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu Nanu               la data de  
              2008-09-29 17:39:56 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | in astfel de trairi, femeia, de 'menopauza' se 'fereste'... barbatul, de incaruntite tample... o frangere, in ani, cu iz de 'dedublare' indoieste realitatea, o amelioreaza ochiului, sa-i fie 'trecerea usoara' - amintiti 'copiii din flori'- alipirea care sa dea sens intregului, 
 spun,
 
 regards,
 
 goia
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              nula nada               la data de  
              2008-09-29 02:51:41 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | si o erata- nu "se" asorteaza- cum incep sa fiu pretentioasa musai sa fac o erata-parca imi da careva- desigur- peste bombeu ;) 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              . Fiinta               la data de  
              2008-09-27 01:20:57 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Intampinare ! unu. mai rarut e mai dragut dar 'Dragut" e un cuvant care nu asorteaza cu talentul incontestabil al Domnului Liviu Nanu
 !! doi. rog individul sa ramana inconsecvent doar in ceea ce priveste lenea
 
 in incheiere- asa mi-a placut ca azi ti-am intrat pe fereastra. :)
 ne auzim
 
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              . Fiinta               la data de  
              2008-09-27 01:19:09 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Va citesc cu placere, atat proza cat si poezia! Desi pare simpla cand o citesti, poezia dv. are profunzime si un iz de ironie si lucrul acesta l-am observat si in alte poezii ale dv...Va felicit! |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Vasilica Ilie               la data de  
              2008-09-26 23:55:00 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Mă surprinde plăcut să aflu că ai citit și "arhitectură". Da, cele două poeme seamănă ca formă, dar ideile de la care am plecat sunt diferite. Onorat de vizită
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu Nanu               la data de  
              2008-09-26 21:52:44 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | nu ți-a plăcut ,,faraon,, și acum  te dai drept arhitect, poate pentru ați înălța singur piramidă...glumesc, mi-a plăcut poemul...de obicei in dormitor începe visul și se sfârșește visarea. |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              vasile iftime               la data de  
              2008-09-26 14:50:56 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | nu stiam de acel site, cel de care zici ca ti-am amintit. 
 vorbeam de Escher si de scarile lui imposibile. si el, tot un arhitect care isi imagineaza o casa.
 ideea e diferita: scara lui nu are capete.
 
 n-am gasit un site mai bun. albumele nu sunt nici ele usor de gasit.
 
 toate cele bune,
 tm
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              definitiv retras 02octombrie09               la data de  
              2008-09-26 10:06:56 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | aha, am vazut commul lui Liviu dupa... Cred ca are sens, desi copii din flori nu inseamna neaparat copii parasiti. Cu stima
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Florin Rotaru               la data de  
              2008-09-26 09:49:03 |  |  | 
		  		   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  | 
		  
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | ok, Radu, de acord cu tine. Totusi, copiii internatelor??!! Seamana intre ei?? Poate la hainele purtate, dar la ochi? la frunte? si leiti?! |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Florin Rotaru               la data de  
              2008-09-26 09:47:06 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | "copii din flori" - a se citi "copiii nimănui", fără părinți. Sentimentul acela de părăsire, de singurătate... |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu Nanu               la data de  
              2008-09-26 09:45:35 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Florin, Liviu 
 la urma urmei, nu rigoarea metricii il face pe ''apropitar'' sa aiba castig de cauza, pt ca prozodia oricum nu e perfecta (vezi de ex versurile 7, 11 care au probleme de ritm)
 
 aici intervine subiectivismul meu de cititor; as fi preferat, desi il ador pe Caragiale, sa nu-l vad aici, mi se pare inacdecvat atmosferei onirice
 
 dar gusturile nu se discuta
 
 ''copii din flori'' zic eu, copiii internatelor - toti seamana intre ei
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Radu Stefanescu               la data de  
              2008-09-26 09:36:07 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | si mie mi-a placut. Ideea originala, realizarea foarte buna. Imi aminteste de "Drum crucial" al lui Minulescu: 
 Pe scara sufletului meu
 M-am intalnit cu bunul Dumnezeu...
 Eu coboram mahnit din constiinta mea
 Iar El urca surazator spre ea
 
 Si ne-am oprit la jumatatea scarii
 Incrucisandu-ne in clipa-ntampinarii
 Sagetile perechilor de ochi ca de-obicei
 Ah! Ochii Lui cum semanau cu ochii mei
 .......
 
 Un amanunt - de ce copii din flori?
 Alegerea cu "apropitaru" mie imi pare potrivita. Proprietar, nu cumva se desparte in silabe - pro-pri-e-tar? Mie asa imi suna, caz in care solutia lui Radu isi pierde metrica (10 silabe)."Apropitar" are tot 4 silabe, dar legarea prin cratima de cuvantul anterior - cine - salveaza o silaba, lucru care nu merge cu "proprietarul" din cauza consoanei cu care incepe.
 
 vot
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Florin Rotaru               la data de  
              2008-09-26 09:17:33 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Radu, în general nu-mi explic poemele, dar acum simt nevoia s-o fac. Am folosit termenul "apropitaru' " intenționat pentru a da o notă autoironică (cu riscul, de a duce în derizoriu, probabil). În general, în textele mele, mă iau peste picior, și mizez pe un anume efect. Uneori iese, alteori, nu. Apelul la termenul caragialesc, e fost prin urmare intenționat cu riscul de a strica metrica. Onorat de trecere și semn. |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu Nanu               la data de  
              2008-09-26 08:55:54 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | mi-a placut, Liviu Nanu, mi-l evoci pe Dimov 
 doar ''apropitaru'' mi se pare disonant, in fond, puteai scrie ''și cine proprietaru'? cine?'' fara nici o problema de metrica sau ritm
 
 vot
 
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Radu Stefanescu               la data de  
              2008-09-26 08:26:52 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Adrian, am corectat, mulțumesc pentru observație, era u r în plus. La întrebarea ta de ce atât de rar? aș avea două variante de răspuns, amândouă valabile a. Mai răruț e mai drăguț
 be.sunt un individ leneș și inconsecvent
 Onorat de vizită și semn, sper să revin și cu alte texte.
 Tiberiu, am intrat pe adresa aceea. Mulțumesc, mi-ai amintit de un site pe care îl tot căutam (AllPosters.com) și uitasem cum îi spune.
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Liviu Nanu               la data de  
              2008-09-26 00:11:47 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Escher, grafistul, iti da iluzia urcarii cand cobori scara interioara; ai acelasi impuls: sa faci un semn ca sa nu te pacaleasca. 
 http://www.planetperplex.com/en/impossible_staircase.html
 
 :)
 tm
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              definitiv retras 02octombrie09               la data de  
              2008-09-25 23:47:13 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | ...Off topic: nu ți-am uitat "Un fel de primăvară" -poezie care va sta multă vreme în top 3-ul meu personal (top ce ține de site-uri literare). Chiar aucm 3 minute am recitit-o. Întrebare: de ce atât de rar cu postările?! 
 ...Sper că nu am fost (prea) indiscret.
 
 Cu amiciție,  cu stimă, cu bine!
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Adrian A. Agheorghesei               la data de  
              2008-09-25 23:38:13 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | ...O idee interesantă, care se derulează fără devieri de la titlu până în finalul inspirat. Modul simplu, dar nu simplist, și buan versificație sunt și ele de remarcat. 
 ...Două chestii:
 
 *ce înseamnă "apropritar"?
 *în penultima strofă, ultimul vers - acel "coexistăm" face disonanță cu restul cuvintelor.
 
 Vot.
 
 
 A.A.A
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Adrian A. Agheorghesei               la data de  
              2008-09-25 23:19:58 |  |  |