PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Reflecţii despre puşcărie (II) Text postat de Corneliu Traian Atanasiu În prima parte, aţi putut remarca faptul că există momente în evoluţia unui cuvînt care pur şi simplu îl de-rutează. Evoluţia semantică a puşcăriei putea să dezvolte, în interiorul sistemului lingvistic, o mulţime de sensuri derivate din cel principal prin felurite asocieri, metaforizări, paralelism şi nuanţare sinonimică, dar, fără accidentul amintit, arbitrar lingvistic, nu putea căpăta sensul de penintenciar. Lucrurile seamănă foarte mult cu de-rutarea cuvintelor prin presiuni ideologice. Este ceea ce se întîmplă culimba de lemn, o limbă înţepenită şi anchilozată care şi-a pierdut totalmente flexibilitatea şi abilitatea de muşchi tonic şi contractil. Cuvintele limbii de lemn nu mai sînt vii şi autonome, sînt doar marionete manipulate cu sforicele de către felurite ideologii şi mentalităţi intens colorate emoţional. Ce este puşcăria? O instituţie unde îşi ispăşesc pedeapsa persoanele private de libertate. Unde se execută o condamnare. Nu ştiu dacă la noi codul penal prevede şi pedepse care să constea în zile de muncă în beneficiul comunităţii. În alte ţări aceste pedepse se execută fără să fii închis, dormi acasă şi dimineaţa te prezinţi la locul de muncă. Ideea de a pedepsi, departe de a fi doar o răzbunare meschină pe cel ce a greşit, este mult mai generoasă decît se crede pripit. În înţelesul de penitenciar, închisoarea este corecţională. Privarea de libertate poate avea mai multe motivaţii. Izolarea poate însemna că cel condamnat este periculos pentru ceilalţi semeni, poate însemna o sancţiune pentru el, aşa cum poate fi şi arestare pentru a fi anchetat şi a nu putea comunica cu cei din afară, complici sau posibili martori. Dar cele de mai sus nu epuizează tot ce poate însemna separarea celui condamnat de lumea de afară. În închisoare, condamnatul nu este privat de calitatea sa umană, el este recuperabil şi penitenţa din zilele noastre înseamnă (sau ar trebui să însemne) şi reeducare. Cel ce nu are destulă şcoală şi-o poate completa acolo, cel ce n-are o meserie o poate învăţa acolo. Cine are oarecare înzestrare artistică poate la fel de bine să şi-o desăvîrşească singur sau în grup. Cel care are o meserie ce poate fi exercitată acolo o poate face în interesul celorlalţi. Cei din închisoare sînt şi o comunitate umană, poate mai profitabilă pentru mulţi decît anturajul de afară. A fi închis nu înseamnă că eşti privat de umanitatea ta, ci mai curînd că eşti pus în situaţia de a reflecta mai profund la ea şi la capacitatea ta de a o ameliora. Sancţiunea şi represiunea nu sînt doar supliciu, chin, osîndă, ci şi un canon firesc pentru îndreptare. Este vorba doar o prelungire a lucrului ştiut că cel mai mult avem de învăţat din propriile noastre greşeli, corectîndu-le. Nu degeaba, un înţeles mai vechi, un sinonim al cuvîntului învăţat este cuvîntul pedepsit. Este genul de sancţiune corectivă care este învăţătură de minte. Recluziunea, înţeleasă ca izolare şi solitudine, nu are numai efecte neplăcute. Există în toate culturile o uriaşă tradiţie spirituală a retragerii din lume, a încercării efectelor benefice ale sihăstriei. A izolării de rumoarea lumii pentru a auzi glasul interior al spiritului. Ideea de ispăşire include, dincolo de sancţiunea ce vine din afară, şi suferinţa pentru fapta făcută şi răscumpărarea prin ruşinea resimţită. E un fel de ritual expiator, de izgonire din fiinţa ta a duhului cel rău. Pare destul de firesc să resimţi faţă de cel aflat în acea situaţie milă şi compasiune. Nu-mi aduc aminte să fi văzut în vreun film în care convoaiele de ocnaşi treceau prin oraş pentru a fi trimişi în Siberia reacţii violente de ură împotriva celor deportaţi. Nimeni nu-i ameninţa şi nu-i scuipa şi nici nu se întreba ce crime au făcut. De ce oare pleacă Sonia împreună cu Raskolnilov pe acel drum lung al ispăşirii? Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE