|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mi-ai sărutat obrazul, toamnă
|
|
|
Text
postat de
Octavian Sergiu Ciurtin |
|
|
Din lut eu am crescut un răsărit de frunză pe cărare
să pot să fiu vremelnic, om în visurile tale
să îi sărut ușor genunchii, ieri brazi-
gânduri hoinare
și iarna să- mi ascund timid prin buzunar
durerile fatale
nu vreau țurțuri făcuți din rouă
cum vă place unora, chiar vouă
vreau sabia să ruginească-n teacă
măcar oleacă
până atunci tălpile-s minute, risipite pe covor
șezutul mi-l proptesc tardiv prin dormitor
să-mi treacă
așa cum lumii eu i-aș fi dator
să-i placă.
Soarele, un bec atârnat deasupra destinului,
la doua strigăte de cer
albăstrit de voronețul durerilor mele, e ars și roșu de mânie
nimic nu-i de fier
cum mi-ar place mie
să fie.
Of, toamnă bogată și severă, anotimp de melancolie
nu-mi ești poezie
nu ai fler cu leru-i ler ai doar topaz
și mult necaz
și un sărut,
pe-al meu obraz
oare-i un tribut al timpului pierdut?
14 sept. 2007
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frumos-frumos, Tavy.
Vot cu admiratie,
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-02-10 15:40:37 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|