FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
.......................
Text postat de Liviu S. Bordas
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Iar virgula devine cîteodată o chestiune absolut inutilă.

Chiar crezi că n-am observat?

Te legi de fleacuri, Nicolae. Să-ți răspund că eu nu vreau să ajung mic? Ar fi un răspuns neserios.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-11-26 21:59:28
         
 
  Numele devine cateodata o chestie personala. Dovada ca e asa, observati numele celorlalti comentatori. Eu am scris cu litera mica pentru ca nu vreau sa devin MARE, ca dv.

n (de la nicolae)
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2007-11-26 21:43:31
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Diverse chestii, Nicolae. Absolut diverse...

N(majsculă)icolae T(majusculă)udor :)

Cum spuneam, doar diverse...

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-11-26 21:22:41
         
 
  *Mă tem - VIRGULA - însă - VIRGULA - că sper în van…
Ce ziceati despre gramatica!?
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2007-11-26 21:15:42
         
 
  Vorbindu-se despre juriști, se spune că acolo unde se adună doi, există cel puțin trei opinii ireconciliabile...

Nu știam că e o chestiune general valabilă. :)

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-11-26 19:49:23
         
 
  Maestre Liviu Bordas,

Notre respect si un vot.

Maestre Bordas,

Te rog sa nu pleci acurat urechea la vorbele scrasnite din cobza marelui nostru bard peia.
Atat de milostiv cu neputinta cronicizata a spiritului romanes de lautar, distinsul erudit in laudarosenii cu femine, sare la creasta pintenog.
Incununat de coralii propriei foliculine marele urolog, acest MISA al isbenarilor se crede pe loc virilul poesis si cunnilignusul criticii.

Iarta-l maestre ca nu stie ce scrie. Ce-i ca Malu ca valu latra in Giurgiu, sau vb lui Eugen Barbu.. In tiganie orice chitara e Stradivarius.

Lesinat de propria-i letargie batranul a iesit la agatat. Fiind cu instalatia nepadita de laudarosenii femELAesti, maestrul a luat-o pe calea cea buna. Este guru unor distinsi epigramisti si sonetisti de sex masculin. Radu Stefanescu notre respect.

DATI CEZARULUI CE ESTE AL BATRANULUI...
 
Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2007-11-26 00:14:54
         
 
  Radu,


...Cu datul părerii prin paginile "lui tanti", recunosc, a fost distractiv o foarte scurta perioada -atunci, la inceput. Acum, cand rost nu are deoarece ea vorbeste o cu totul alta limba, ("limba" avand aici o conotatie generala invelind tot ceea ce tien de comunicare), orice insistenta nu ar face decat sa atraga penibilul...insa de data asta inspre comentator ci nu autor.


...Scuza-ma, Liviule, de abuzul spatiului paginii tale!
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2007-11-24 23:27:56
         
 
  exista justificat/ atitudinea cunoscatorului in fata veneticului - exista justificat/ starea de tranzitie asimilata cu efecte secundare - exista dreptul 'martorului ocular' de a impartasi cele vazute si de a adauga detalii veridice si credibile ca o 'stare de fapt' premergatoare 'sentintei'...cineva se teme sa-si insuseasca umanul de parca suntem eroi nascuti cu 'sisul insangerat intre dinti'...iluzie!...cu siguranta felul in care oferim spre dezbaterea publica o idee afecteaza deznodamantul si trebuie sa-si asume partile care vor veni ca si completare/dezbatere...dimensiunea textului este o corelare-chist pe aorta/de data aceasta/...cine se teme de 'patetic'...eu nu!

amendez ideea:

'Mai sper că se va inventa Word-ul care să refuze să asculte comenzile agramaților.'

cred in potentialul uman indiferent de varsta...

elia spusese bine : este tristetea ta Liviu si ma bucur ca ai 'frant' linkul uman tradus IT!

regards,

goia


 
Postat de catre nula nada la data de 2007-11-24 23:07:27
         
 
  Ioane, Adrian,

eu unul prefer să mă alătur (accidental) pateticului Bordaș, decât să respir cu blazare aerul greu de nonsensuri din preajma prolificei noastre colege

ce-ar fi să-i comentați doamnei câteva creații?

găsiți voi un ton convenabil din toate punctele de vedere!


P.S. Vasilico tată, ''Anotimpurile'' sunt concerte, nu simfonii.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2007-11-24 23:00:19
         
 
  Aici nu este vorba despre tristetea cuvintelor, ci despre tristetea ta. Nu vor exista niciodata cuvinte care sa recompenseze pe deplin un astfel de gest. Asumat, fara indoiala.
 
Postat de catre elia david la data de 2007-11-24 22:34:09
         
 
  Eu as spune: un text rotund, care inchide si se inchide asupra unei idei - sau, mai corect spus, asupra IDEII.

Idee nici noua, nici veche, adusa din cand in cand in prim-plan, uitata adesea.

Libertatea cuvantului - se spune. Uitam, totusi, ceva cand afirmam asta.

fain text.
 
Postat de catre Sabina Datcu la data de 2007-11-24 22:32:42
         
 
  ...Am citit un text care, din păcate, are doar o dimensiunea: cea fatica.

...Luat ca atare, el nu are nicio relevanță, implicit nici valoare deoarece este montat intr-un sui generis al universalului ca tema, ci nu particular.

...Altfel spus, daca ai vrut cu tot dinadinsul să-ti mai adaugi un text la celelalte, ai reusit pe deplin...si atat! Si nu vreau sa mai fac referire la tenta sa lacrimogena...o tenta penibila.

...Si spun acestea stiind valoarea ta reala.


cu bine!

 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2007-11-24 22:05:18
         
 
  Liviule,
De fapt, ce vrei să spui tu? Așa, o jelanie pe burta goală, fără de blestem precis, - cu țintă bine încadrată, vreau să zic - nu prea are nici un schepsis. Parcă te-ai legăna în vînt și-ai plînge peste cadavrul unei pietre că ce frumoasă era ea cînd era stîncă! Ei bine, pe lume sunt și lucruri nu tocmai conforme cu nu știu ce reguli. Care reguli, ehe! și ele sunt atît de arbitrare, încît parcă-ți vine să spui: 'la dracu cu entropia asta idioată! Prea este, așa, o lege inexorabilă. Mai altfel spus: tendința generală a lucrurilor prea este aceea de a da în bîlbîială!! Păi îți vin pandaliile, da'-ți vin degeaba. Că entropia una știe, una face: entropiază, bre! Și-atunci de ce te lamentezi tu așa, frate Liviule? Ți-o fi venit ție chef de dramolete lingvistice? Mai bine ne-ai spune verde, ce și cum, ca să pricepem și noi, nu ne-ai arunca fumigene peste gard și te-ai erija în apărătorul limbii române. E adevărat că unii se fac că scriu, dar ce treabă ai tu cu asta? Trage-le o mamă de înjurătură sănătoasă în față și rezolvă problema. Da' nu așa, la modul eseistico-enigmatic. Zi-l p-ăla, bre, ca să-l frecționăm și noi. Sau ți-e teamă că-ți pierzi postul? Cu alte cuvinte: lasă frecangelile teoretice, că n-au nici o relevanță. Și nimeni nu se va simți afectat de filipica ta plîngăcioasă.
Eu, cu atât mai puțin...
 
Postat de catre ioan peia la data de 2007-11-24 21:47:22
         
 
  Liviu,
Se întâmplă că pe multe pagini impresionante, pentru mine, n-am avut îndrăzneala să las vreun semn. Nici pe 'Suru', nici pe 'Chipul de abanos', nici pe cea în care zburau 'fluturi albi cu aripi de agint', nici pe cea în care îi erai pereche toamnei (deși, în cazul ultimelor două, nici nu eram pe site)...
Iată că pe aceasta îndrăznesc să las, din respect pentru respectul tău față de limbă, următoarele cuvinte:

Moto:
'Chiar și atunci când scriu stihuri originale
nu fac decât să tălmăcesc.
Așa găsesc că e cu cale.
Numai astfel stihul are un temei
Să se-mplinească și să fie floare.
Traduc întotdeauna. Traduc
în limba românească
un cântec pe care inima mea
mi-l spune îngânat suav, în limba ei.'
(Stihuitorul- Lucian Blaga)



Lada-ți de zestre,-ncrustată,
Izvoade purtând și povești,
Molatec și dulce ne-mbată.
Blânde rostiri românești
Alină-ne dorul și jalea.

Nopților lungi, luminând,
O candelă le ești, și calea
Ai să ne-arăți, cuvântând.
Susurul tău când cuprinde
Tărâmul acesta de rai,
Râde și-n horă se prinde
Al vorbelor tale alai.

Cu prețuire,
Mari
 
Postat de catre Mariana Ghicioi la data de 2007-11-24 21:32:36
         
 
  Privesc pe fereastră cum ultimele frunze își duc agonia… Ciudat,mie mi-e milă de ele. Si de copacii dezgoliti...pentru ca eu as vrea sa fie primavara mereu in sufletele oamenilor...as vrea ca vantul sa mangaie frunzele si in leganatul lor sa aud simfonia "Primavara " de Vivaldi...as vrea ca pasarile sa nu mai plece din cuiburile lor, sa le aud in fiecare dimineata trilurile...as vrea ca toti copacii sa fie plini de flori iar inima noastra sa fie plina de iubire...
Mi-e mila de cuvintele stalcite,batjocorite care-si lasa amprenta pe unele texte ale unor poeti sau scriitori asa zisi modernisti,care, cu noansalanta isi ridica in slavi opera, privind de sus pe ceilalti care, incearca sa-si scrie cuvintele sufletului lor...
Astept ziua cand acestia vor coborî pe pamant si cu modestie, sa incerce sa-si poata privi lungul nasului, observandu-i si pe ceilalti oameni ca au maini, picioare, cap, corp,ca si ei si sa-i trateze asa cum se cuvine...
Mai sper ca in acest spatiu Universal sa incapem toti oamenii, caci Dumnezeu ne-a dat la toti cel mai frumos dar;VIATA!El ne-a daruit-o, el ne-o ia!
Ma tem ca unii se cred chiar Dumnezeu! Sa aveti o seara frumoasa!
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2007-11-24 21:17:18
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE