|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Adina Ungur |
|
|
lui m.
(de trei ori cate-un cand
de trei ori cate-un fiecare
de trei ori cate-un verb
iovii
si lepadare)
cu fiecare ranã vom tot þipa muþeºte, durut ºi stins pânã când glasuri se vor risipi
când fiecare verb îºi pierde sensul
a plânge
a aºtepta
a împlini
cu toate rãnile, ca iovii, ne obiºnuim pânã la urmã
în fiecare an ne vom deprinde s-aºteptãm tot mai puþin
de-olaltã
boala
sãrãcia
lepãdarea
vin ºi curmã
când chiar cu neiubirea sau cu moartea
ne obiºnuim
9 martie 2005
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cand omul este victima proprie a lui nu cred ca se poate spune ca el ar fi prototipul lui Iov, ca sa-ti raspund pe scurt. Cand omul e propria lui victima, omul, bietul, devine un neajutorat si nu un "Iov" - cel care primeste nenorocirile asupra-i, dar nu le cauzeaza. E o diferenta intre a primi stari de rau si a-ti face singur rau - una capitala.
Neiubirea e o mare vina! Cea mai mare! In opinia mea e cauzatoare de moarte, e totul - fara totul, nu mai functionezi ca om. Mori, spiritual. Mori, ca valoare umana, incepi sa nu existi/contezi in imanenta fiintei tale. Din nou, vina neiubirii daca apartine omului in cauza, atunci e condamnat la moarte,(asta e najutoratul) spre deosebire de vina neiubirii asupra-i - acesta fiind Iovul. Sau, dupa cum spune Biblia, vina "preaiubirii" de Iov, pentru ca asa cum stim, el primeste incercarile pentru a fi rasplatit in cele din urma - aici exista cateva aspecte cu care nu ma pot impaca, la povestea lui Iov - nu le-am amintit, pentru ca evident, cel mai sanatos ar fi sa urmam regula "crede si nu cerceta" - insa sunt cateva neajunsuri ale povestii lui Iov. Poate voi porni odata o scriere din perspectiva acelui punct putin injust al povestii, cine mai stie. Deocamdata m-am oprit la atat.
Eu m-am distantat putin de Iovul biblic, l-am dus dincolo de asteptarea recompensei binelui - cu alte cuvinte, nu am folosit un prototip clasic al protagonistului, ci unul caruia divinitatea nu pare a-i raspunde. Cel care e dus dincolo de orice dimensiune a sperantei. |
|
|
|
Postat
de catre
Adina Ungur la data de
2005-12-19 04:14:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
iov era drept, deci il putem numi nevinovat. Chiar cand omul e propria sa victima - adica in continuu, dupa parerea mea - crezi ca el e un iov? Poate doar prin aparenta resemnarii. In ce priveste cauzele ei - adevarata moarte, neiubirea, nu e o vina? |
|
|
|
Postat
de catre
Silviu Encica la data de
2005-03-12 23:44:33 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|