|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Silviu Encica |
|
|
Cald... Peste zero. In care scara - pai scara din beci, e mai aproape. Cum sta el, numarand tijele gospodaresti ce i-au captat convingerile-n sistemul metric. Un butoi de beat se bea din cupa demontata-n "-astole", "-istole", tepi tepeni si clari... O durere de cap i-e aducerea-aminte. Trecute, framantatele zile de bile de ping-pong, cand era usor. Acum, nimic. Usor? Ei - da, usi deschise, geamuri triste fara sticla, fir de pai pe fir de pai - un sir lung-lung.
Niciodata nu esti singur de-a-n pustielea, nici cand te opintesti mai induiosator sa fii. Sura, suierul, soareci - o casa vrednica. Fidelitatea locului stiut, acompaniata la ureche de-o palma de viscol, de altfel blajin. Indetectabila plebe. N-au invatat sa iasa, ei... cei ce nu stiu sa moara toti odata. Fac amor - ei. Cu dinti ranjiti - fara oglinzi, de doua ori - pe zi, pe-ntuneric, pe cutremur, pe paine... Gri masa mea. Loc avem... Macar de aruncat priviri. Ne prieste.
Se pripeste. Paranoia se ia repede si se digera perfect, cand pribeag esti de unde vii - si nu mai pleci - pribeag in mocna adoptiva, si-n gand. De-alergi... Cine stie? Te saturi de curiozitati. Ce e dincolo? - brusc adori surprizele. La culcare! Asta iarna ce-ai facut? Te-ai ferit. Nu mira ca azi ai alti vecini care, minori, vor sti sa iasa spre nou cu pieptul in zale, cautand pe sub paturi de marca argoul nimerit pentru un bun-ramas.
Acum se fac idolii.
Nu mira, dar rima.
El-tu - sau doar el - va face reuniuni si anchete. Pe teren. Ce era, copii? Care era cuvantul pentru chemarea voastra? Ei, pe vechi sau pe nou... In ordine. Pe vechi - aventura. Bine. Un cotor de varza pentru tine, Phoenix, mi-esti prea scump acum - de doi ani tin cotorul pentru un raspuns cumsecade. Pe nou - cine, cine, cine... Tu, ciungule. Bun, buun... Capeti o nuca mumifiata si-un nume: iti voi spune Feodor si te vei numi sef. Ti-ai depasit conditia.
Acum, copii. In cor. Ce ne-ngrozeste cel mai si mai tare? Masochistii sa se-abtina. Mieunatul! Raspuns de-o nuca. Veti sti sa stati pe langa mine, baza voastra, si nu va va lipsi nimic. Sigur, imi rezerv dreptul sa-mi aleg clientela. Sigur, unii dintre voi nu vor reusi. Important e ca... dar, s-a facut tarziu.
Butoiul plin de-ntelepciuni se tunde prin frecare cu o pila ascutita. Ce vremuri, pare sa-si spuna batraneste. Pe la a doua - hm? oare a treia... - generatie de zane bune, ma facusem om... cu dinti! Imi placea rasa. Nu stateau in cercuri. Masa lor era oricum dar gri nu. M-am retras. Nu-i vorba, stiau multe la un loc. Plini de daruri. Primul dar de care m-am lovit, in nestiinta lor candida, a fost haosul. Aveau si ei pisicile lor - fara indoiala, acesti... oameni. Si stiau sa moara. Lent, incert, de atatea ori intr-o viata, incat la sfarsit nu simteau diferenta. Mi-am dat, asa, un copan padurarului, unul padurii... si restul la "Dezmembrari".
Sura asta... e asa larga. Cate boli smulse din spirite, cum gene-i smulgeai dandu-i parul peste ureche intr-un ultim spasm de razvratire - voi dezbracati cu ochi inchisi, intr-o cupa extenuata, drenata de marele vin al butoiului reabilitat in recurs. Un act ultim de protest. Amorul salbatic - suierul tace-n urechile lor de greul patimei, pleoape, ochi - sifon - inchis, deschis? Vartejuri de-un albastru indecis de rascolit, si... ei. Iar. Anafor in anafor... Smulge-te!... ochi orb, sa privesc in suflet. Da-te la o parte, inima, tunde-te de neoafectivul expresiv - freaca pan' la foc. Rezolva puzzle-ul crengii trubadurului-copil, prizonier in cuvinte. Mi-e sete de ce e dincolo... de revolutie. Jos pulsul tau regulat.
Jos.
-Valve! Valve! Valve...
Sarind in orbitele singurului martor al unei alcatuiri excentrice de tara, unde nu tu mieunat, suier intern - nici mahmurii, nici asa-zisii indragostiti frecvent presarati in loturi de unu, ce amor nu stiu - fiecare cu Dumnezeul lui, mizerabilii se contopesc, decorand beciul de usi deschise, sticle vesele. Fiarele-oameni, supremi. Isi iau masuri, afiliindu-se ghirlandei - indecis - in albastru.
Nu tulburati.
Osificarea viscerelor, cercuri metalice in deforme, starea de intens epuizant... Cald... Firimiturile-butoi asculta caderea de picuri densi peste un covor nesfarsit de goblen inceput, asteptandu-si culorile.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|