PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
de ziua muncii Text postat de Corneliu Traian Atanasiu De ziua muncii – la soare uscându-se pielea unui cal (Şerban Codrin) De ziua muncii este o menţionare uzuală, comună a momentului în care ne aflăm, la soare localizeză unde se petrece faptul că pielea unui cal se usucă. Niciunul din cuvintele de mai sus şi nici modul în care ele sînt articulate nu le face să se remarce, să iasă din registrul stilistic al vorbirii cotidiene prin care comunicăm în mod curent (şi plat) ceea ce este sau se întîmplă. Limbajul este unul de proces verbal constatativ. Neutru pînă la a da impresia absenţei oricărei implicări în ceea ce este notat. La soare, întinsă pe pămînt sau pe un gard, pielea unui cal se usucă. Am abandonat cuvintele şi sîntem în faţa faptului, a imaginii sale evocată prin intermediul cuvintelor. O imagine mai mult sau mai puţin pitorească, deşi, acolo unde poate fi văzută în realiltate, ea este cît se poate de firească. Contemplînd pielea întinsă la soare şi amintindu-ne că este 1 mai, Ziua Muncii, nu se poate să nu simţim ironia amară a poemului. Ce ne ajută să lăsăm în urmă si pielea uscîndu-se la soare, imaginea la care ne trimisese textul haiku-ului? Faptul că semnificaţia a trei dintre cuvinte filează, pîlpîie nesigur şi ne stimulează să căutăm şi alte posibile aluzii, să găsim şi alte legături între ele. Ziua muncii poate fi şi sărbătoarea muncii dar şi ziua de muncă obsesiv repetată. Uscarea virează pe nesimţite dinspre neutralitatea zvîntării şi a deshidratării către ariditatea vieţii şi uscăciunea sufletului. Calul cu nobelţea pierdută, a cărui înjosire ne umple de o uriaşă nostalgie şi ne face să înţelegem deturnarea nefastă a destinului nostru. Ele sînt fisurile apărute în imaginea care mima realitatea, fisuri care ne permit să scrutăm prin deschiderea lor orizontul simbolic al poemului. De obicei, calul este resimţit ca un animal nărăvaş şi nobil. Aici însă a rămas numai relicva animalului de povară care şi-a isprăvit viaţa de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele şi os, se odihneşte acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e întinsă pielea calului, să stea la soare, şi el ostenit, doar ciolane şi piele, un truditor oarecare. Pielea lui se soreşte, simţindu-se pe moment, ca şi pielea calului, scăpată de corvoada cotidiană. Ziua Muncii e zi de sărbătoare. De mîine însă, zilele muncilor îl vor usca încet, încet aidoma pieii de cal. Scena văzută, la fel ca textul la început, a declanşat şi ea spiritul nostru căutător. Ambiguitatea unui simplu nume, ziua muncii, luată la propriu şi la figurat, asociată cu imaginea pieii uscate, ne-a trimis pe o pistă meditativă extrem de fructuoasă. Nu ştim dacă, doar văzînd pielea pe gard, autorul a vibrat la toate aceste asocieri. E de ajuns că, aşa sărăcăcios cum sînt formulate, ele sînt suficiente pentru a ne face să resimţim, cu un efort de imaginaţie, un evantai de semnificaţii debordînd dintr-o banală piele de cal care se usucă la soare. Să resimţim că ea spune ceva important despre viaţa umană. Sau inumană. Haiku-ul nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmaţiile, şi nici comparaţiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul şi iasca. Închipuirea lui trebuie să ştie să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Nu are legătură valoarea unui text cu ”puterea europeică” sau cu relațiile interpersonale. Repet, v-am mulțumit și vă mulțumesc pentru ”cârtelile dumneavoastră” chiar dacă, uneori, extrem de acide. Au fost constructive și m-au motivat. Trecând la noua revistă, am făcut o incursiune, nu exhaustivă dar destul de extinsă, în arhiva Literatura online. Am rămas impresionat de calitatea textelor pe care le aveți și, mai ales, de numărul acestor texte. Da, acest efort vă îndreptățește să vă expuneți punctele de vedere. Îmi cunoașteți și vă cunosc opțiunile politice. Faptul că, probabil, în mare parte sunt divergente, nu înseamnă că trebuie să ajungem să ne păruim. Putem dezbate civilizat și contradictoriu. Însă respectându-ne opțiunile. Lucrez acum la un prim NEWSLETTER al noii reviste pe care intenționez să-l trimit tuturor membrilor Europeea (activi sau foști activi) Este și un test. Vă rog, dacă îl primiți să confirmați primirea. Rugămintea este adresată tuturor membrilor Europeea.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-04-23 21:32:13               Supralicitați. O să zică pribeagul că m-am dat cu puterea. Și bat drumul spre Canossa.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2018-04-23 21:00:16 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Erată: ale unor   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-04-23 06:29:23               Da, haiku-ul reprezintă vârful unui aisberg cultural auctorial care interacționează cu un nevăzut ocean cultural lectorial. Comentariul de mai sus constituie un model practic de astfel de interacțiune. Care permite glosări individuale pe tema denotată și pe haloul tematic sugerat de cele trei versuri. Ca elemente detonatoare a unor adevărate explozii creative cultural.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-04-23 05:20:24	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE