Principiile cuprinse în "Cartea Verde a serviciilor de interes general" elaborată de Uniunea Europeană

În vederea integrării în Uniunea Europeană, România se află în plin proces de perfecţionare şi implementare a  unor strategii şi politici privind dezvoltarea durabilă a serviciilor publice, la standardele valorice şi calitative recunoscute de toate comunităţile Statelor Membre ale Uniunii Europene. 

Comisia Uniunii Europene, în plin proces de extindere, a lansat o strategie de dezvoltare durabilă care cuprinde o multitudine de reforme economice şi sociale. În cadrul lor se include şi restructurarea sistemului instituţional, cu redefinirea atribuţiilor şi a modului său de funcţionare, astfel încât să garanteze realizarea obiectivelor şi obligaţiilor de interes public ce le revin autorităţilor şi instituţiilor la nivel naţional, regional sau local.

În luna mai 2003, Comisia Uniunii Europene a lansat la Bruxelles, Cartea Verde privind serviciile de interes general, document ce conţine principiile şi normele de realizare a serviciilor publice la nivel comunitar.

Prin "servicii de interes general" sunt definite acele servicii de interes public pe care instituţiile şi autorităţile publice le contractează pentru a fi realizate de către unele unităţi economice sau sociale, numite şi „furnizori” sau „operatori” de servicii publice; aceştia pot fi cu capital de stat, privat, mixt ori obştesc. Selectarea furnizorilor (operatorilor) de servicii publice trebuie să se efectueze potrivit principiului competitivităţii şi se realizează pe bază de licitaţii publice, iar obligaţiile specifice de realizare şi normele impuse, sunt cuprinse în  Caietele de sarcini. 

„Serviciile de interes general” se referă la următoarele categorii de servicii publice:

a)             serviciile furnizate de industriile de reţea (comunicaţiile, transporturile, serviciile poştale, distribuţia energiei electrice şi termice, gestionarea gazelor naturale, distribuţia apei potabile, canalizarea şi epurarea apelor uzate ş.a.);

b)             activităţile sociale şi economice de interes public: iluminatul public, construcţia de locuinţe sociale, gestionarea şi întreţinerea domeniului public, administrarea şi întreţinerea fondului locativ,  cadastrul imobiliar-edilitar etc.).

Conform Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului, adoptată de Uniunea Europeană, se recunoaşte şi se respectă accesul tuturor cetăţenilor la serviciile publice de interes economic şi social general. Asigurarea unui nivel calitativ superior al acestora contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la creşterea coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Totodată, contribuie la consolidarea cetăţeniei europene, întrucât se referă la drepturile cetăţenilor europeni şi oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile publice, reflectând modul în care acestea îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de cetăţeni.

La nivel naţional, regional, judeţean şi local, autorităţilor competente le revin sarcini de a defini, organiza, finanţa şi controla serviciile publice. În cadrul unei bune administrări, este necesar ca serviciile publice să fie privite într-o evoluţie continuă şi să fie adaptate la noile cerinţe impuse de evoluţia tehnologică, economică şi socială.

Modul de organizare şi realizare a acestor servicii diferă în funcţie de condiţiile geografice, de istoria şi tradiţiile culturale ale fiecărei comunităţi, precum şi de specificul activităţii respective. Având în vedere această  diversitate, Uniunea Europeană evidenţiază, în documentele sale, sarcinile ce le revin instituţiilor şi autorităţilor naţionale, regionale, judeţene şi locale pentru asigurarea serviciilor publice astfel încât să contribuie la creşterea bunăstării cetăţenilor şi la respectarea dreptului acestora de a-şi alege în mod democratic furnizorii de servicii, conform criteriilor calităţii, competitivităţii şi eficienţei.  Realizarea serviciilor publice într-un mod cât mai performant, constituie şi o condiţie pentru buna funcţionare a pieţei unice şi o mai bună integrare economică şi socială în Uniunea Europeană.

Comunitatea Europeană are competenţe în toate domeniile care vizează serviciile de interes general: sănătatea, libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor, protecţia mediului, coeziunea economică şi socială, cercetarea-dezvoltarea, piaţa internă, concurenţa, protecţia socială, protecţia consumatorilor, fiscalitatea ş.a. Politica sa urmăreşte diferite niveluri şi forme de acţiune, utilizând proceduri şi instrumente specifice. Sarcinile de a elabora regulile comunitare referitoare la obligaţiile serviciului public, precum şi de a controla aplicarea acestora le revin autorităţilor competente din Statele membre, însă Comisia poate lua unele măsuri specifice directe pentru a determina autorităţile din Statele membre să respecte şi să aplice regulile comunitare în domeniile concurenţei şi ajutoarelor de stat.

Legislaţia comunitară conţine prevederi pentru respectarea principiilor democratice şi ale economiei de piaţă, ale concurenţei, competitivităţii şi performanţei, precum şi  norme de alocare şi utilizare a fondurilor publice.

Autorităţile publice trebuie să elaboreze strategii, politici şi  norme metodologice la nivel naţional sau local pentru toate categoriile de servicii de interes general, să le coreleze între ele şi să adopte măsuri adecvate pentru punerea lor în practică. Ele trebuie să asigure buna funcţionare a pieţei şi să contribuie la satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor, precum şi la conservarea bunurilor publice.

Au fost elaborate şi puse în aplicare o serie de acte normative care stabilesc elementele cadru cu privire la responsabilităţile pe care le au structurile administraţiei publice centrale şi locale, operatorii de servicii publice şi populaţia beneficiară.

Legile susmenţionate au fost urmate de o serie de reglementări secundare şi terţiare care, pentru prima dată în istoria României postbelice, stabilesc reguli administrative, juridice şi tehnice pentru fiecare serviciu public în parte. Prin aceste reglementări s-a dorit crearea unui cadru legislativ coerent, care să permită dezvoltarea fiecărui serviciu public în concordanţă cu prevederile directivelor europene şi având drept scop - asigurarea unor servicii de bună calitate la preţuri accesibile, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, a economisirii resurselor şi a protecţiei mediului.

Apropiata integrare României la Uniunea Europeană impune criterii precise privind garantarea unor servicii publice de interes general performante şi de calitate, în special  dezvoltarea şi corelarea industriilor de reţea,  care să contribuie la creşterea bunăstării cetăţenilor şi atingerea într-­un interval scurt de timp a normelor şi standardelor comunitare.

Comunitatea Europeană promovează o liberalizare "controlată" a acestor servicii, adică o deschidere progresivă a pieţei, însoţită de măsuri care să protejeze interesul general, îndeosebi prin introducerea conceptului de serviciu universal, în vederea garantării accesului tuturor, indiferent de situaţia economică şi socială sau de poziţia geografică, la un serviciu de calitate cu un preţ accesibil.

România trebuie să se înscrie organic în acest concept, administraţia centrală şi locală fiind obligate să asigure progresiv atingerea acestor deziderate prin stabilirea de programe concrete de dezvoltare a serviciilor publice de interes general pe termen mediu şi lung, cu respectarea  principiilor şi obiectivelor comune în vederea armonizării acestora cu standardele şi normele impuse de acquis-ul comunitar.

În România, funcţionează Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală care coordonează activitatea în acest domeniu şi elaborează rapoarte anuale privind situaţia existentă şi problemele ce se impun a fi soluţionate cu prioritate.  Astfel de rapoarte se întocmesc şi de alte organisme specializate cu atribuţii în domeniul serviciilor publice, care funcţionează atât în ţară cât şi în străinătate.

Activitatea acestora este sprijinită şi de organizaţiile patronale şi profesionale de specialitate (Patronatul Român al Locuinţei, Uniunea Naţională a Transportatorilor Publici, Patronatul Român al Serviciilor Energetice, Patronatul Român al Apei, Patronatul Român al Serviciilor de Salubritate, Patronatul Serviciilor de Iluminat Public, Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Administraţia Publică, Patronatul Naţional al Prestatorilor de Servicii de Geodezie, Cadastru, Cartografie şi Fotogrametrie etc.), care au elaborat deja Proiecte  privind  Strategiile Naţionale de Dezvoltare Durabilă a principalelor servicii publice de interes general.

În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România trebuie să ofere consumatorilor servicii publice performante, la standarde de calitate europeană şi la preţuri accesibile, să contribuie la creşterea bunăstării şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Principalele obiective şi strategii pe termen mediu şi lung privind modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice de interes general, se concretizează în: 

·        Promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;

·        Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii serviciilor de interes general;

·        Descentralizarea serviciilor de interes general şi antrenarea operatorilor de reţea;

·        Creşterea responsabilităţii autorităţilor privind calitatea serviciilor asigurate populaţiei;

·        Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de bază (alimentare cu apă, canalizare, salubrizare) şi creşterea gradului de acces a populaţiei la aceste servicii;

·        Îmbunătăţirea formelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei;

·        Reconsiderarea raportului preţ-calitate în toate domeniile;

·        Creşterea  puterii de cumpărare a populaţiei;

·        Instituţionalizarea creditului local şi extinderea acestuia la finanţarea serviciilor publice;

·        Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;

·        Pregătirea continuă a resurselor umane;

·        Promovarea parteneriatului social etc.

Instituţiile şi organizaţiile cu atribuţii în acest domeniu, pot dezvolta şi particulariza aceste obiective şi le pot supune dezbaterii publice, astfel încât să contribuie efectiv la o cât mai bună fundamentare a Strategiei de dezvoltare durabilă - România 2025.