FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Când peste mahala...
Text postat de Simona Dobrescu
când peste mahala se lasă seara,
vecinele renunță la „ședințe”,
închid cu grijă punga de semințe
și-și spun că uite, iar se duse vara;

ca un năvod de somn, peste ființe,
abilă, umbra nopții-ntinde gheara;
în geam o lumânare-și arde ceara;
păienjeni țes capcane prin velințe

și-i liniște... doar undeva, departe,
își dau avertismente maidanezii,
o fată-nchide tremurând o carte,

iar moșii-n beznă stau ca huhurezii;
nu vor s-adoarmă, că se tem de moarte –
miros a toamnă vechile ardezii.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Luchi T., mulțumesc pentru „cetire” și pentru vot.

Aurel G., visez de multă vreme să primesc așa critici. Mi le-a mai adresat odată o prietenă, pe care n-am crezut-o, fiindcă o bănuiam de subiectivism :) ...

Emil F., dacă sonetul a fost insiprat de al meu, atunci nu pot decât să mă simt măgulită.

Vă mulțumesc tuturor,
Simona
 
Postat de catre Simona Dobrescu la data de 2006-09-12 15:50:55
         
 
  La colt un "nene" descantand vioara
Printre acorduri canta o romanta
Un vechi sonet acustic cu prestanta
"Cand peste mahala...(Se lasa seara!)".

In jur roiesc apatice cainte
O briza rece, ucigand ca fiara
Un cersetor care-aprinzand tigara
S-a lepadat de vechile-i sentinte.

O carte fara file zace-n tina
La dreapta-un pas-o fila de hartie
Arzandul dor-coperta stearsa fina

De ce s-or fi urnit altii s-o scrie ?
Noi cei din mahala nu vrem lumina
Avem in noi o noapte timpurie...


M-am jucat si eu putin..! Scuze!

Ialin
 
Postat de catre nicaieri nimeni la data de 2006-09-12 12:00:05
         
 
  Penultimul vers este cu adevărat remarcabil. Și ultimul. Apreciez prozodia ireproșabilă, veridicitatea atmosferei pe care o creezi; ai câteva metafore care punctează fericit poemul; știi să îmbini "banalul" din prima strofă cu momente autentice de poezie.  
Postat de catre Aurel Ganea la data de 2006-09-12 10:22:36
         
 
  Nu-l pot contrazice pe Dan, votez și eu!  
Postat de catre Luchi Tenenhaus la data de 2006-09-12 09:09:38
         
 
  Pentru Dan Norea

Sunt onorată de trecerea prin paginile mele, de comentarii; și mai ales de voturi :) ... Prozodia este într-adevăr o chestiune care mă preocupă :)... Iar în ceea ce-l privește pe Mr. Blue... are și el calitățile lui, nu-i așa ? :)))

Cu mulțumiri,
Simona
(în continuare bigamă :))))
 
Postat de catre Simona Dobrescu la data de 2006-09-12 08:18:27
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Seara de toamna in mahala... simti cum te invaluie atmosfera ca un navod tesut de paienjeni... simti cu toate organele: ochii (umbra noptii), urechile (latrat de maidanezi), nasul (miros de ardezii), simti emotia fetei si teama mosilor...

si prozodia... buna... (imi place cum suna asta cu prozodia:) )

Ma miram eu de ce nu divortezi de Mr Blue :)

Aa, uitasem sa-ti spun ca mi-a placut si te votez.
 
Postat de catre Dan Norea la data de 2006-09-11 23:10:27
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE