| 
             | 
             | 
             | 
             | 
             | 
             | 
             | 
           
           
             | 
             
              arbitraj. miza - curatarea site-ului               | 
             | 
           
           
             | 
                        Text 
                postat de  
                Daniela Luca                  | 
             | 
           
           
             | 
             
              cu referire la problemele de aici :  
 
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971  
 
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici  măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.  
 
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.  
 
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția,  în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.  
 
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?  
 
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.  
 
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales  pt cine și ce ! 
 
  
 
 | 
             | 
           
		   
             | 
             
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                  | 
             | 
           
		   
             | 
             
			                Text anterior 
								     				
				                Text urmator 
				                 | 
             | 
           
		             
             | 
             
              Nu puteti adauga comentarii acestui text  DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! | 
             | 
           
                     
             | 
            
  | 
             | 
           
           
            |   | 
            Comentariile 
              userilor | 
              | 
              | 
             | 
             | 
             | 
           
                     
            |   | 
              | 
              | 
              | 
              | 
             | 
             | 
             | 
           
           
            |   | 
            
  | 
             | 
           
           
            |   | 
             
              și de aceea mă simt  
ca o seară pierdută prin iarbă 
dintr-o mie altele păstrate în tine 
oau... 
nimic nu mă eliberează 
din această realitate intactă 
în care stau cu picioarele strânse 
și pun sentimentele în ordine 
așa cum aliniez oamenii 
după felul cum spun cuvintele 
sau îmi ascund primele pierderi 
....si iata definitia virginitatii...aia care o fi ea.... 
notre respect  
 
               | 
              | 
             | 
           
                     
             | 
            Postat 
              de catre  
              ecsintescu virtual               la data de  
              2006-09-05 05:52:17               | 
             | 
             | 
           
		             
            |   | 
              | 
              | 
              | 
              | 
             | 
             | 
             | 
           
           
            |   | 
            
  | 
             | 
           
           
            |   | 
             
              Dana, așa cum anunță și titlul, e un adevăr. Și l-am păstrat în toate strofele, ca un fel de self-portrait. Indiferent cine ar fi celălalt care ar asculta acest discrus. Mulțam pt că ai înțeles. 
 
Petre, nu e dură, nu e o realitate. Sunt fragmente de realități îmbinate, așa cum sunt ele, fără distorsionări sau idelizări. Și câtă vreme se pot poetiza, oho, înseamnă că e bine, e bine. Mulțam. 
 
Domnule Ganea, ați mers agale dinspre centru spre margini, ați delimitat spațiile până la pronumele acela lăsat special în dublu sens, fiindcă e singurul loc unde am ascuns ceea ce era de ascuns. Și totuși. :) Da, ați delimitat și acolo o realitate. Mulțumesc, cândva mă încgideau aceste percepții dinspre celălalt, acum mă bucură că există oamnei care să distingă atât de nuanțat.               | 
              | 
             | 
           
                     
             | 
            Postat 
              de catre  
              Daniela Luca               la data de  
              2006-09-04 14:09:37               | 
             | 
             | 
           
		             
            |   | 
              | 
              | 
              | 
              | 
             | 
             | 
             | 
           
           
            |   | 
            
  | 
             | 
           
           
            |   | 
             
              "în realitate am...", "în altă realitate îți scriu"; fiecare avem o realitate personală; iar realitatea ta, poete, este tristă, nu atinge "marginea dorinței". Nuanța de melancolie, de spleen, răzbate din fiecare articulație a poemului. Poetul suferă neștiutde intervenția raționalului în suflet. Punerea sentimentelor în ordine ( ce fel?) este, cred, un argument. "ascund" este la pers. I singular sau a III-a plural. Prima variantă ar da mai mult de gândit.               | 
              | 
             | 
           
                     
             | 
            Postat 
              de catre  
              Aurel Ganea               la data de  
              2006-09-04 14:03:17               | 
             | 
             | 
           
		             
            |   | 
              | 
              | 
              | 
              | 
             | 
             | 
             | 
           
           
            |   | 
            
  | 
             | 
           
           
            |   | 
             
              Daniela, o evocare foarte frumoasa si trista in acelasi timp a unei realitati dure, poate de multe ori prea reala!!! Nu suntem in stare intotdeauna sa facem fata acestei realitati, de fapt, momentele in care suntem in stare sa ii facem fata sunt foarte foarte putine... Am regasit multa durere in poezie, mai ales in prima si in ultima strofa... 
 
mi-a placut, cu toate ca pot sa imi imaginez prin ce trece poetul atunci cand scrie asa ceva... 
 
cu drag 
 
petre               | 
              | 
             | 
           
                     
             | 
            Postat 
              de catre  
              Andrei Petre               la data de  
              2006-09-04 11:22:32               | 
             | 
             | 
           
		             
            |   | 
              | 
              | 
              | 
              | 
             | 
             | 
             | 
           
           
            |   | 
            
  | 
             | 
           
           
            |   | 
             
              o lucidă privire a interiorului nepopulat cu fantasme sau peisaje aride inutile, versificația este una care nu suferă comentarii, un spus cu adevărat grav dar de un grav sensibilizat care nu îndepărtează și nu e artificios, textul tău cuprinde și reține atenția,               | 
              | 
             | 
           
                     
             | 
            Postat 
              de catre  
              Dana Banu               la data de  
              2006-09-04 09:50:33               | 
             | 
             | 
           
		           
               | 
       
                
                  
                     
             | 
              | 
             | 
           
           
             | 
            Texte: 
              23983               | 
             | 
           
           
             | 
            Comentarii: 
              120107               | 
             | 
           
           
             | 
            Useri: 
              1426               | 
             | 
           
           
             | 
              | 
             | 
           
          | 
        |