|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mostenire |
|
|
Text
postat de
Luminita Suse |
|
|
Din volumul Bioglife, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007
 |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
deosebit poemul tau Luminița
foarte mult mă linișteste, dar mă și îngrijorează...,
și e trist și dur numai când te gândești la sarea pe rană...
cu drag am citit... |
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2006-08-23 19:25:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
un poem frumos... Sunt foarte curios cum ar arata si varianta in engleza, poate ai putea sa o postezi si pe aceea...
cu respect
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-08-22 19:50:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Luminita draga, poezia ta mi-a lasat impresia unor senzatii acumulate peste care "dorul toarnă munți de sare"... |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Tanase la data de
2006-08-22 18:26:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E atât de bine să poți să-ți decarci sufletul!... cu atât mai bine când ceea ce spui ia forma pe care i-ai dat-o aici. Câteva cuvinte, câteva imagini..., dar cât de multe pot ele sugera unor oameni care au măcar un dor!
Fii sigură că sufletul meu a vibrat odată cu al multor cititori!
Cu prietenie, Maria |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Tirenescu la data de
2006-08-22 17:56:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Densă, esențializată. Fără cuvinte de prisos. Pare o mică statuetă a durerii îndelung cizelată. Care deodată, ca sub o ploaie de vară, se topește în iarba verde de acasă.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-08-22 16:51:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
eu cred că sarea aici poartă simbolul unei dureri cumplite, pricinuite de dorul ierbii.
cuvinte atent selecționate din "producția" cea mai bună a anului 2006. nu, nu e reclamă la cafea. :) mi-a plăcut foarte tare fiindcă din versuri picură sensibilitate sensibilitate și iar...
de recomandat. |
|
|
|
Postat
de catre
ridic nalbarul la data de
2006-08-22 16:23:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Bunica m-a învățat să îmi închid rănile cu sare. Așa cum m-a învățat orice înțelepciune a purtat ea, i-a transmis totul, mi-a lăsat "moștenire" atât cât aputut, viața.
Aici, citindu-ți "dorul" ce "toarnă munți de sare peste inima deschisă" m-a cutremurat similitudinea și mai ales sinceritatea. Nu doar din aceste versuri, ci din toată poezia. Să-ți îngropi sufletul în humă, să lași să curgă sarea peste rană, să poți doini până se înverzesc și firele deja uscate de iarbă, să re-naști cu fiecare amintire din tine a ceea ce este "acasă".
Oriana, las semn de apreciere. În câteva versuri ai deschis copilăria oricărui om care te citește. Aici, oriunde. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-08-22 16:19:09 |
|
|