FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Adina Batir
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Ionut, Aurel, Petre, va multumesc ca sunteti aici si ca imi lasati semne ale trairii :)  
Postat de catre Adina Batir la data de 2006-07-30 15:54:10
         
 
  frumos poemul adina, o deschidere spre un viitor... o lume lunga ca o fasie... singura, intr-un ocean de tacere... placut mult...

votez

cu drag

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-07-28 20:47:39
         
 
  Frumos poem! felicitări pentru : " fiindcă sunt oameni care ne trăiesc/cu ei ne trăiesc".  
Postat de catre Aurel Ganea la data de 2006-07-28 12:58:37
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  pentru ca si camera mea isi rasuceste peretii
ca un ceas uzat cu o mecanica fina
iar sacul cu grau e mai plin ca orice
alta liniste se simte atat de plina
si singura

:)
 
Postat de catre Rotaru Alexandra la data de 2006-07-28 12:12:44
         
 
  goia, bine ai venit prin lumile transparente pana la disparitie unde doar starile se vad.. ai simtit si tu.
 
Postat de catre Adina Batir la data de 2006-07-28 00:57:48
         
 
  adina, din culisele sufletului, ai regizat acest poem...suspansul nu ramane inchis in clepsidra cu fromule imposibile...


de abia atunci se face liniște
camera albă își răsucește pereții în sensul ceasului
picioarele cuiva se îndeasă zidurilor în ecouri
dispar și ele cu mai multe vieți
fiindcă sunt oameni care ne trăiesc
cu ei ne trăiesc


starile, precum hainele intinde la uscat...vizibile si autonome...goia
 
Postat de catre nula nada la data de 2006-07-28 00:37:54
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE