FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Frunze ruginii
în bătaia vântului-
lumină difuză
 
Postat de catre Dan Constantin la data de 2006-07-15 09:39:05
         
 
 
Andrei, fii atent că faci poem în proză! Take it easy!

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-07-14 17:17:32
         
 
  frumos, un drum ce se pierde printre crengile copacilor, in esenta o poveste a padurii, spusa de frunzele ce se ingramadesc si traseaza poteca in sufletul nostru... sau cel putin asa am simtit eu aceasta poezie...

cu respect

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-07-14 12:57:27
         
 
 
Cu mai mult gust de haiku:

crengi aplecate
boltind peste potecă -
poveste în penumbre

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-07-14 12:40:13
         
 
  Carcotasa si eu - facand abstractie de fotografie, dupa forma, se vrea un haiku, insa este prea metaforic, zic eu, pentru a fi unul veritabil. Primul si ultimul vers tradeaza o oarecare sensibilitate a autorului, suferind, daca o pot spune fara sa supar, de prea mult lirism. Totusi, nu am de unde sa stiu daca s-a dorit a fi un haiku. Poate ca este doar un frumos tristih, caruia nu i se mai poate reprosa, in aceste conditii, nimic.:)




 
Postat de catre elia david la data de 2006-07-14 10:49:42
         
 
  Imi place, doar ca as fi spus

crengi DIN poveste

adica, sa cartesc si eu ceva...:)
 
Postat de catre Carmen Anghelina la data de 2006-07-14 10:12:21
         
 
 
Ce faci tu cînd nu ai rimă / este doar voioasă crimă

Mereu tot în eroare, insistent,
Un adevăr am dobîndit, teribil
De lucid și mult mai consistent:
Sînt papă-lapte – nu sînt infailibil.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-07-14 09:38:22
         
 
  :)))

profund adevăr-
nu greșim niciodată
nici eu nici papa

o încercare haiku...

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2006-07-14 09:20:46
         
 
 
Nu e exclus, o să mai văd și alte păreri. Voi încerca poate așa:

crengi în potecă
boltind peste poveste -

Nu greșești niciodată, tu și papa.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-07-14 09:12:45
         
 
  Corneliu, scuză-mă, dar construcția "crengi de poveste" mi se pare ușor forțată.
Greșesc?

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2006-07-14 09:01:20
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE