FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de maria Iordanescu
Era frumos. Avea piele strãlucitoare ca ºi oglinda lacrimei care-l zãmislise. Sub pulberea finã se vedea pulsarea puternicã a vântului suflet.
I-am ridicat mâna. Palmã în palmã – îi simþeam cãldura. Avea degete subþiri, fine. Mâna îi fusese construitã pentru mângâieri, sãruturi, pentru cartografieri ºi dragoste.
Cealaltã mânã avea pumnul strâns ºi era uºor îngropatã în nisipul fierbinte. Am cuprins-o ºi domol am încercat s-o deschid. Mi-am apropiat buzele de pielea fierbinte ºi atunci s-a desfãcut…înlãuntrul ei adãpostea un sãrut. Primul sãu sãrut.
Ochii mi s-au umplut din nou de lacrimi pentru cã ºtiam cã aveam sã revin, sã iubesc naºterea ºi moartea lui Bad-I-Sad-O-Bist-Roz.

Când a ajuns acolo s-a îngropat în dunele fierbinþi. S-a rostogolit iar ºi iar pânã ce, leneº, deºertul a acceptat-o. Nu era interesat de ea însã era un trup dornic de cãldurã iar el o avea din belºug.

Rostogol, rostogol
dunei eu îi dau ocol
rãscolind, rãscolind
trupul blond înnebunind…

Trupul i-a devenit brun iar sub razele soarelui pãrea acoperit de solzi lucioºi. Un pãr blond, ars de cãldurã se unduia sãlbatic mângâind curbura spatelui asemeni dunelor de nisip. Ochi verzi, umezi deschideau ferestre mari spre mãri calme.
Contrast sau nehotãrâre.
Era o dimineaþã obiºnuitã, ca multe altele când se ducea spre apus sã culeagã boabele mari de nisip. Le strângea cu grijã în petale violet de nuferi magici aduºi de departe. Se pierdea apoi în trupul deºertului pânã ce drumul îi devenea de neîntâlnit ºi atunci, se aºeza cuminte, desfãcea petalele moi ºi scotea la luminã boabele fierbinþi. Le sãruta nostalgic ºi dezlipiþi de sãruturile ei fluturi în zbor ieºeau.
Trup ºi dezmierdare.
Dragoste ºi mângâiere îi ofereau aceºtia în tresãrirea lor cântatã.
Atunci, în acea dimineaþã de iunie, adierea vie a fluturilor a fost tulburatã de un vânt.
Un dans tremurat în jurul ei recunoaºtere ºi aºa au prins ºtiinþã unul de altul. S-a apropiat. Mai întâi timid, apoi din ce în ce mai curios. Atingeri nevãzute îi descopereau ºi învãþau trupul. Adieri fierbinþi ºi uscate aburea vântul în pielea ei sãruturi.
Concentrarea aceea violet de pulbere ºi lumini i-a atras atenþia însã l-a iubit prin atingerile pe care i le dãruia.
O învãluia ca într-un trup de puf, o þinea în braþele sale puternice de aer fierbinte ºi o dezmierda cu mângâieri. Un freamãt tactil îi descânta trupul ºi aºa, cu fiecare apus, iubirea creºtea.
În ziua în care l-a sãrutat prima oarã, din calmul cerului au erupt în mii de culori fluturi în zbor. Formau nori protectori asupra lor ºi a puiului de sãrut…
Apoi a venit o zi despãrþire de septembrie. Era tulbure învãluirea vântului. O stare de nervozitate ciudatã, împrumutatã imprima acum apropierea de el. Un soi de inocenþã în dãruire a fost în rugãmintea lui. Ceruse o lacrimã din ochii ei verzi, un semn-amintire de recunoaºtere a ceva drag ºi îndepãrtat.
O lacrimã tremurãtoare s-a desprins ºi a pornit-o în jos, spre nisipul fierbinte…un trup a prins contur ºi l-a surprins cufundat într-un somn adânc…





Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE