FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Prezentarea documentată din acest text dezvăluie profunzimea unui haiku, dincolo de aparenta lui facilitate și de fapt în acest lucru constă frumusețea exprimării concise.
Rigoarea prezentării este de admirat!
Corneliu are dreptate, „pietrele încinse” sunt cea mai bună variantă, deoarece țin loc de kigo. Încerc și eu o variantă....


Pietrele-ncinse
și-un S viu printre ele –
doar o viperă?
 
Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-05-16 12:23:17
         
 
  Cu "încinse" ai dreptate, subliniază mai bine referința sezonială (kigo). Dar varianta mea încerca sa respecte și prima regulă, pauza dintre primul vers și următoarele (kireji).

Pietre încinse.
Vipera se strecoară
Sub formă de S.



 
Postat de catre Dan Norea la data de 2006-05-16 11:05:18
         
 
 
Cel mai mult îmi place "pietre aride", poate ar fi mai firesc "încinse". Pierzi multe silabe inutil, fără adaos de informație, trebuie să fii mai econom. Aș încerca așa:

strecurîndu-se-n
zig-zag vipera printre
pietre încinse

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-05-16 10:51:03
         
 
  Cornel, mi-a plăcut rigoarea prezentării. La fel de mult completările si varianta Ninei Samana. M-ați zgândărit, încerc și eu.

Pietre aride.
Vipera printre ele
Formează un S.

Este haiku ?

 
Postat de catre Dan Norea la data de 2006-05-16 10:31:17
         
 
 
Nina, scuze, n-am mai intrat pe aici, m-am luat cu altele. Elia a făcut oficiile de gazdă. Într-adevăr, o mostră și pentru alții. Mă bucur că sîntem împreună.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-05-16 10:29:41
         
 
  "Fără ezitări.
Nu așa se scutură
Toate florile?"

Ireprosabil. Daca traducerea va apartine, felicitari! Daca nu va apartine, multumesc. E cel mai frumos haiku pe care l-am citit pana astazi.
 
Postat de catre elia david la data de 2006-05-16 09:00:08
         
 
  Cred că ar fi de interes pentru poeții gaijin (=nejaponezi) amatori de haiku câteva definiții pe care le-am descoperit într-un DICȚIONAR JAPONEZ-ROMÂN DE TERMENI POETICI de Cristian Mocanu:

haiku = cea mai cunoscută formă de poezie japoneză. Descinde din tanka, via renga. Are 5-7-5 silabe (17 onji), obligatoriu un kigo și un kireji. Nu orice tristih este un haiku. În afară de faptul că un haiku trebuie fie să respecte în totalitate, fie măcar să se apropie de regulile formale enunțate mai sus (în primul caz, este numit haiku [neo]clasic, în cel de-al 2-lea caz, haiku liber), trebuie să surprindă un “moment haiku” (o imagine din natură care să ofere o “deschidere” spre metafizic) și să nu-i lipsească un grăunte de umor.

tanka = forma eminentă a poeziei clasice japoneze. Are 5 versuri (5-7-5-7-7 silabe, 31 de onji), kireji intervenind obligatoriu în primele 3. Tratează despre sentimentele și relațiile umane; o referire la natură (reprezentat kigo și nu numai) nu lipsește însă niciodată.

renga (lit. “eleganță legată”) = poemul-în-lanț japonez. Doi sau mai mulți poeți își completează reciproc poemele: primul oferă primele 3 versuri ale unei prezumtive tanka, următorul completează cu celelalte două. Pentru ca totul să nu fie prea simplu, o renga clasică se desfășoară conform unor reguli precise și complexe. Esențialul este o bună legătură dintre imaginile fiecărei strofe. Renga, considerat㠓culmea” formelor japoneze, a inspirat mulți poeți occidentali să încerce alte forme de poezie colaborativă. Cele nebazate pe forme japoneze se numesc îndeobște “poezii legate” (Engl. linked verse)

kigo (sinonim, mai rar utilizat, kidai) = cuvânt care semnifică anotimpul. Obligatoriu în haiku și tanka, neobligatoriu în senryu. Acest cuvânt ajunge să semnifice anotimpul în urma unor asociații mentale condiționate psihologic și cultural și variază geografic și temporal. De aceea, noi kigo trebuie mereu propuse și codificate.

kireji = cezură. Obligatorie în haiku sau în primele 3 versuri ale unei tanka.

onji = unitatea de bază (silabică) a metricii japoneze. Valoarea pe care poezia europeană o atribuie rimei, japonezii o atribuie numărului de silabe/vers. O tanka are 31 de onji, un haiku 17.

aware = calitatea de a mișca sufletul cuiva anume (în mod absolut subiectiv). Dacă ești patriot, drapelul țării tale va avea aware; cel al altei țări, chiar dacă e mai frumos, nu va avea.


Referitor la "vina traducerii" (care poate altera sensul tocmai prin încercarea de a păstra intacte cuvintele din forma originală), aș propune următoarea adaptare, în virtutea rigorilor genului și poate chiar a esenței metafizice inerente:

Fără ezitări.
Nu așa se scutură
Toate florile?


 
Postat de catre Sha Mana la data de 2006-05-11 23:54:35
         
 
 
Mulțumesc, voi recidiva.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-05-11 14:00:05
         
 
 
salut si eu initiativa! e bine sa stii si asa ceva.

sd
 
Postat de catre sorin despoT la data de 2006-05-11 13:35:13
         
 
  Ma grabesc sa salut acest demers major. Cred ca ar fi benefic continuarea acestuia si pe alte teme, dintre care numesc formele fixe: sonet, rondel, triolet. Tot la fel de important gasesc abordarea genurilor: cronica literara, critica de gen ( poezie, proza, filosofie, etc. ) cu respectarea deontologiei, si doi, a terminologiei specifice domeniului. Ar trebui sa se scrie mai mult despre importanta pe care o are gramatica la elaborarea unui text. Mie, o astfel de scriitura mi-ar fi de folos, si sunt convins ca si celorlalti.
Cu buna nazuire,
 
Postat de catre gheorghe Sarbu la data de 2006-05-11 12:03:40
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23773
Comentarii: 120430
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE