| 
          
           
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | ... |  |   
            |  | Text 
                postat de  
                Daniel Bratu                 |  |   
            |  | Trec dimineþile reci peste noi iar acolo de unde doar cerbii îºi uitã
 coarnele-n apã
 izvoarele lacrimilor tale în liniºtitele ploi
 calde ºi sãrate m-adapã.
 
 De ce plângi, te întreb
 sigur de mine ºi puþin ipocrit
 eu cel fãrã de coarnele cerb
 închipuit ?
 De ce plângi, oare livezile noastre
 ºi-au uscat crengile aºa mult
 ºi aºa de ciudat
 încât betegele ramuri intrate în nouri,
 albastre,
 aveau nevoie de alte ploi de cernut
 pentru a se putea iarãºi întoarce,
 cum au fost la-nceput,
 aplecate, rodind, spre pãmânt?
 Numai rodind?
 Numai pãmânt?
 
 Si-atunci, fug spre
 trecute vremi de pe roata ºerpilor
 mã întorc
 lumea catã sã mã vâre la loc
 ºi mã plâng
 când ajung
 sub zid, rug.
 Când mã duc
 sub colina numarul ºapte sã-i culc
 ºerpii fug
 ard pe rand.
 
 Offff, ce mi-e dor
 sã-ntind mâna dupã tine, mi-e somn
 naclãit în sudoare bolnavã
 creierul se zbate-n otravã
 otrava ºerpilor ce încã ard
 sub colinã,
 în sângele tãu cald,
 în care ne fãceam
 baia de dupã amiazã
 ºi ne iubeam
 încolãciþi, fãrã pazã,
 fãrã pauze lungi, fãrã pauze dese
 intr-o continuã contopire de miri si mirese...
 
 |  |   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  |   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |   
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Multumesc Teea, imi plac necuvintele tale, versurile mele se inclina in fata tacerii, nestiind de-i de bine sau de rau, doar banuind infiorate. 
 Au fost, initial, doua poezii (Cerbi cu frunti de toamna si Amintiri din vremea serpilor - parca). Ulterior, prin alipirea starilor si versurilor, s-a nascut ce-a ramas si se mai vede.
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Daniel Bratu               la data de  
              2004-09-17 11:43:24 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Ah, Doamne, ce pot sa mai spun in fata acestor versuri? |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              teea mirescu               la data de  
              2004-09-15 02:45:16 |  |  |   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  |   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  |  | 
 
                     
            |  |  |  |   
            |  | Texte: 
              23983 |  |   
            |  | Comentarii: 
              120107 |  |   
            |  | Useri: 
              1426 |  |   
            |  |  |  |  |  |