|
|
|
|
|
|
|
|
|
Memoria viitorului |
|
|
Text
postat de
Emanuel Cristescu |
|
|
Memoria viitorului
Ion CORBU
Prof. univ. Ioan Sandu ne deschide ușa unui „muzeu-viu”, un spațiu în care știința, arta și memoria personală se împletesc într-o poveste despre muncă, pasiune și responsabilitate față de cultură. Turul video dezvăluie, pas cu pas, un univers în care fiecare obiect are o biografie, iar fiecare vitrină spune o lecție. Microscoape, aparatură de laborator și dispozitive rare – instrumentele unei vieți dedicate cercetării – stau alături de icoane, gravuri, porțelanuri, biblioteci, tablouri și trofee. Nu este o simplă colecție, ci un atelier de sensuri: un loc unde curiozitatea devine metodă, iar metoda se transformă în frumusețe.
În sala cu vitrine sculptate, figurinele și albumele se așază laolaltă cu volume de specialitate, semn că formarea intelectuală nu se termină niciodată. Pe pereți, lucrări de pictură din registre diferite – peisaj, natură statică, portret – creează un dialog discret cu aparatele științifice din încăperea vecină: două limbaje diferite care descriu aceeași realitate – aceea a perseverenței. Și tocmai această punte între cunoașterea „tare” și cea estetică dă unicitate muzeului: aici, cercetătorul și colecționarul nu se contrazic, ci se potențează.
Un moment aparte îl reprezintă dosarele cu documente oficiale – certificate OSIM, brevete de invenție, lucrări premiate. Ele atestă o carieră trăită la standarde înalte și explică de ce vitrinele cu medalii și diplome nu sunt simple ornamente, ci repere morale pentru tineri. Trofeele, așezate alături de fotografii de familie, transmit mesajul esențial: performanța are chip omenesc, are rădăcini și continuitate. În spatele fiecărei medalii stau zeci de ani de laborator, cursuri, îndrumare, proiecte și o imensă răbdare.
Muzeul profesorului Sandu este, în același timp, o instituție didactică. Fiecare piesă poate deveni pretextul unei discuții despre conservarea patrimoniului, despre istoria tehnicii, despre cum se naște o idee de cercetare sau despre disciplina muncii. Într-o epocă grăbită, acest loc oferă ritmul just al contemplației: te oprești, privești, citești etichetele, întrebi. Descoperi că pasiunea nu e întâmplare, ci construcție zilnică, că veselia colecționarului disciplinat e la fel de convingătoare ca un tratat.
Merită subliniat și curajul de a transforma un spațiu domestic într-un laborator de cultură publică. Nu e ușor să ții ordinea sensurilor acolo unde obiectele s-ar putea transforma în simplu „inventar”. Profesorul reușește asta prin rigoare și bucurie: nimic nu e pus „ca să fie”, totul servește unei pedagogii a excelenței. Chiar și detaliile aparent prozaice – masa de lucru, unelte, caiete – devin parte a narațiunii despre cum se construiesc proiectele mari din mii de gesturi mărunte.
Acest muzeu este, de fapt, un testament civic. Îți reamintește că o comunitate se clădește pe modele care nu se afișează ostentativ, ci deschid drumuri. Într-o Românie care are nevoie de repere, profesorul Ioan Sandu iese în față nu pentru a poza, ci pentru a împărtăși. Iar generozitatea aceasta – de a pune la dispoziția celorlalți tehnică, artă, arhive, rezultate, bune practici – e adevărata noblețe a mediului universitar.
Vizita se încheie cu sentimentul că ai trecut printr-un curs intensiv de cultură generală și responsabilitate profesională. În fața acestor rafturi și panoplii, nu poți rămâne doar spectator: te simți îndemnat să citești mai mult, să muncești mai atent, să colecționezi experiențe care merită arătate altora.
Muzeul profesorului Ioan Sandu nu e doar de privit; e de urmat. Este dovada că, atunci când știința și arta se întâlnesc sub semnul integrității, rezultatul nu e doar o colecție, ci o școală de caracter. Felicitări domnului profesor pentru o viață transformată într-un muzeu viu și, mai ales, pentru felul în care îl dăruiește comunității.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23985 |
|
|
Comentarii:
120107 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|